Mă bucur că și la noi există oameni care au întrevăzut potențialul clădirilor vechi pe structuri din lemn și că au început să facă mici afaceri cu elemente recuperate. Ți-am scris despre Dănuț Hotea sau despre Dan Florescu, care după experiențele occidentale au înțeles valoarea pe care o pot reda unor materiale ce au trecut testul timpului. E adevărat că nu e ușor, dar eu cred că merită și asta pentru beneficiul tuturor. Dar astfel de afaceri au deja tradiție în Occident, iar în SUA chiar sunt afaceri la scară impresionantă, care implică nu doar partea de recuperare și construcție cu materiale vechi, ci și dezvoltarea unor noi servicii de transport cum ar fi cele de relocare a caselor sau clădirilor pe structuri ușoare. O casă americană îți prezint de această dată, un hambar construit la 1820, care a fost mutat și transformat într-o încântătoare casă de vacanță.
Cu ocazia documentării pentru acest articol am dat peste The Barn People, o firmă care din 1975 se ocupă cu salvarea construcțiilor vechi din lemn și cu remodernizarea acestora. Într-o țară unde lemnul a fost încă mai este intens folosit pentru construcția de locuințe era și păcat ca acest gen de activitate, respectiv cea de recuperare și refolosire a lemnului vechi să nu apară. Dacă intri pe site-ul firmei The Barn People ai să vezi nenumărate proiecte interesante. Cine știe ce idei o să-ți mai vină. Cert este că după ce am văzut astfel de proiecte am realizat că nicio clădirea, oricât de comună sau banală ar părea, și mă refer la cele de la țară cum ar fi o șură sau un grajd nu trebuie subestimate. De casele vechi tradiționale nici nu mai vorbesc. Da, nu orice lemn poate fi folosit, dar construcțiile bine păstrate și îngrijite pot fi adevărate resurse pentru noi locuințe. Pe lângă faptul că lemnul este deja bine uscat, el are o patină care nu poate fi mimată. Plus că nu se mai taie alți copaci, iar asta mi se pare cu adevărat în spirit eco. Uite, hambarul de față a fost o simplă structură aproape cubică cu laturile de circa 9 x 9 metri. Cu ajutorul arhitecților de la biroul Miller Architects a fost transformat într-un refugiu șarmant de secol XXI care are un parter de circa 83 mp, și un loc de dormitor de 45 mp la supantă.
Principalele modificări au vizat partea de izolare, în special de remodelare a acoperișului, căci vorba aceea dacă-ți plouă în casă, mai ales într-una de lemn, nu mai ai casă. A două mare modificare a vizat mărirea suprafețelor vitrate, adică a ferestrelor. În general, hambarele și clădirile cu funcțiune de anexă gospodărească era precar iluminate natural. Oamenii nu se complicau cu ferestre atâta timp cât porțile de acces în aceste clădiri erau suficient de largi încât deschise să asigure lumină naturală la interior. Dar când vine vorba despre o locuință lumina naturală este este esențială. Desigur, ceea ce nu e la vedere, dar foarte important pentru un trai actual sunt instalațiile – de la cele electrice, sanitare la cele termice. Și aici e o mare provocare. Înainte de a reloca o clădire veche trebuie să ai siguranța că există acces la apă, la electricitate sau că acestea se pot obține cu resurse existente pe teren, eventual potențate de tehnologii eco – panouri solare, pomepe de căldură geotermale, sobe pe bază de lemne etc.
Clădirea acesta pare simplă, dar ea încorporează toate dotările necesare, de acea a și fost nevoie de un birou de arhitectură, care să poată reproiecta structura veche și să o transforme într-o casă locuibilă. Poate noi ne uităm doar la decor, dar asta e cea mai ușoară parte. Mie mi-a plăcut casa aceasta pentru că este foare simplă, mi-a plăcut modul ingenios de-a îngloba în structura ei ferestre generoase și de a configura la interior un etaj suplimentar, în genul supantei (ca un balcon interior) astfel încât spațiile să beneficieze de lumină naturală fără montarea prea multor ferestre. Cu cât ai mai multe ferestre, cu atât casa pierde mai ușor căldură (sau răcoare pe timp de vară). Și ferestrele acestea au fost montate pe locul vechii porți, deci golul inițial pe unde se intra în hambar a devenit acum loc de geam. Asta înseamnă că structura veche a fost cât mai fidel păstrată și asta e esențial și pentru costuri. Și da, contează enorm, enorm de mult peisajul, căci pe ferestrele largi merită să ai parte de panorame care să te bucure și pentru care să fi meritat tot efortul de renovare. Te las să te bucuri de imagini. Sper să te inspire și pe tine!
Inteleapta ideea de recuperare și refolosire a materialelor vechi, dar si cea de relocare a caselor pe structuri usoare. Asta da spirit eco! 🙂 Ma duce usor cu gandul la cabanuta lui Heidi.
frumos, dar oare cat costa o asemenea renovare ?, poate americanii isi permit dar noi ?, chiar in aceasta seara am urmarit cum o familie din transilvania sa chinuit ani in sir sa obtina bani printr-un program pentru renovarea unei case aflate in patrimoniu unesco si nu a reusit, asa ca a facut un credit, deci ?
Costa ca o casa si costa in functie de proiect, de calitatea tamplariei, de cea a invelitorii acoperisului, a instalatiilor, de ce-si doreste omul in casa ca si finisaje etc. Nu e un produs ca pe rafturile unui magazin sa poti da un pret final si nu e un produs pentru o perioada limitata. E o casa! Iar pretul din SUA nu e relevant la noi. Uite, o casa mica din lemn traditionala ca sa fie mutata si pusa la punct a costat in Romania 10.000 de euro. Am scris despre asta aici https://adelaparvu.com/2014/02/04/o-bijuterie-de-casa-traditionala-bucovineana-salvata-de-florentina-pop/
Buna ziua doamna Adela, foarte frumoasa prezentarea si mai ales proiectul de renovare al acestui hambar. Imi plac foarte mult casele construite din lemn refolosit si mai ales acest still de hambar/ sura asa ca am hotarat sa ne construim casa inspirandu-ne din articolele dumneavoastra. Am inceput deja proiectul si designul 3D dar ne-am lovit de o problema zic eu majora; terenul este amplasat pe versantul nordic al unui deal aproape de vardul acestuia, asta inseamna ca toata privelistea spre muntii din apropiere este spre nord. Spre Sud doar panta dealului, o gradina de pruni. Intrebarea mea este: trebuie sa pun geamurile si usile mari spre partea nordica pentru a putea avea acces la view. Nu va produce un discomfort termic considerabil pe timp de iarna? O sa am o casa cu ferestre imense dar putina lumina pentru ca toata ziua soarele bate pe partea din spate a casei? Daca aveti ceva sugestii mi-ati fi de mare ajutor. O seara placuta. Stefan
Bună Ștefan! Pentru o soluție concretă trebuie să vorbești cu arhitectul tău și să ai încredere în el, pentru că va lua în calcul nu doar orientarea în funcție de punctee cardinale, ci și circulația vântului în zonp, precum și forma și amplasarea terenului. Ai încredere în arhitect și vezi ce soluții îți oferă. Și dacă nu ai arhitect îți recomand să apelezi la serviciile unuia. Te va scuti de multe bătăi de cap.
Va multumesc pentru raspuns. Lucrez cu un domn arhitect si sper sa-mi ofere o solutie cat mai buna.( Am atasat si pozele cu vederea spre nord si spre sud, ca sa puteti intelege de ce nu as putea monta geamurile spre sud)