Interior în nuanțe de bejuri și marouri

Primesc multe mailuri în care sunt rugată să dau sfaturi vizavi de decorarea diverselor încăperi amenajate în tonuri de marouri. Ce văd în acest imagini trimise electronic? Mobilă închisă la culoare pe care oamenii încearcă să o asorteze exact la nuanță cu parchetul, cu ușile, apoi continuă cu marourile și pentru draperii, perdele, cuverturi de pat și culminează cu o canapea, evident tot maro. Pereții sunt de regulă albi sau cafea cu lapte. Întrebarea care predomină în e-mailuri: cum să fac ca totul să fie mai puțin banal și plictisitor? Pentru că nu am timp să răspund punctual fiecăruia în parte, am decis să prezint o amenajare în tonuri neutre de bejuri și marouri (realizată de biroul i3 design group) și să descos pentru voi trucurile aplicate aici, trucuri care să vă ghideze atunci când vă doriți o amenajare după o rețetă sigură din punct de vedere cromatic. Înainte de asta însă, aș vrea să punctez un lucru și anume faptul că marourile sunt în general mai greu de asortat decât griurile. De ce? Pentru că marourile se obțin din combinarea a două culori – roșu cu verde sau portocaliu cu violet (ori a mai multor nuanțe luate la întâmplare), pe când griurile se obțin din combinarea a două non-culori alb și negru. Ca atare, când ai marouri este mai restrânsă paleta de contrast – fie se folosesc turcoazuri, tonuri de albastru, galben, fie alăturări mai delicate cu rozuri pudrate, verde mentă și mult alb. Deci, ca să fii sigur că nu se demodează ceva, din punctul meu de vedere, e mai sigur să alegi griuri în locul marourilor pentru că griurile se asortează cu orice. Dar să revin la amenajarea de față.

Când finisajele sunt în tonuri de marouri, ca aici, cu un parchet închis la culoare și o nuanță cafenie pentru zugrăveală, poți adăuga luminozitate prin folosirea plintei albe pentru parchet și a pieselor de mobilă albe. Desigur, pe lângă nuanța mobilei contează mult stilul ei, dar cert este că mai ales în cazul bucătăriilor, mobila ocupă un volum semnificativ în spațiu. Astfel, fiind aleasă albă ea este în constrast cu finisajele și dă senzația de ordine, curățenie, luminozitate. De asemenea, mobila albă se asortează mai ușor cu elementele cromate (de tip inox) ale electrocasnicelor. Câteva accente solare, cum sunt obiecte mici galbene, dau o notă de strălucire.

Dacă finisajele sunt asortate (pardoseală și vopsea pentru pereți), nu e musai ca mai departe totul să fie asortat, adică și mobila să fie tot maro. După cum spuneam, griurile se combină bine cu orice, așa că, spre exemplu, pentru locul de luat masa scaunele pot fi tapițate cu stofă gri, un material sigur care rezistă la murdărire și se comportă bine în timp. De asemenea, griurile se asorteză frumos și cu accente metalice argintii sau cromate, deci legătura dintre obiecte se poate face mult mai ușor. Masa? Da, poate fi cu nuanță din lemn, dar nu strică să introduci o altă notă de maro, care în acest caz e roșiatic în contrast elegant cu griul tapițeriei. Mai multă luminozitate și personalitate în sufragerie? Uite, cu o oglindă poți reuși acest lucru, dar atenție la rama ei. Cu cât mai simplă, cu atât mai bine. În ea se reflectă spațiul și dă senzația de adâncime, iar când și corpurile de iluminat se oglindesc, acestea vor da senzația de bogăție, fiind percepute mai multe la număr. Da, corpurile de iluminat cu abajururi din sticlă și cabluri negre, subțiri sunt întotdeauna o alegere sigură, elegantă.

Când în același spațiu creionat cu finisaje de bejuri și marouri ai mai multe funcțiuni – bucătărie deschisă către living sau sufragerie către living, nu uita că prin piesele de mobilă poți separa zonele. Dar aceste piese pot fi unele care să iasă în evidență prin textura și nuanța lor. Aici o tentă de lemn auriu este în contrast plăcut cu pardoseala închisă și pereții neutri. În plus, face legătura frumos cu tapițeriile deschise la culoare. Dar în tot acest context șemineul este îmbrăcat cu o piatră gri (din nou gri) și are o poliță închisă la culoare. De ce? Pentru a estompa prezența ecranului tv care este negru. În plus, șemineul apare distinct ca o piesă importantă în amenajare, nu atât prin volumul său, cât prin finisajele sale care introduc o nouă textură.

Tonurile de gri introduse prin scaune, obiecte decorative, piatra de pe șemineu, creează legături subtile, dar elegante între zonele ce coexistă în același spațiu. De asemenea, prin decorațiuni mici, cum ar fi vaze, flori se pot adăuga pete de culoare care să scoată din banalitate întregul ambient, fără ca ele să ocupe o suprafață mare în amenajare, ci să fie amplasate foarte vizibil.

Pentru a se obține senzația de luminozitate, aici, în living s-au mărit suprafețele deschise la culoare prin acoperirea pardoselii cu un covor deschis, alegerea unor tapițerii de stofă deschise la culoare și a unor draperii unde albul predomină. Fotoliile cu imprimeu mărunt sunt în ton cu finisajele și ele fac legătura între acestea și restul ambientului. În plus, prin forma lor modernă (ca și forma canapelelor) s-a făcut legătura și cu etajera sub formă de faguri, gândită ca o piesă care să atragă atenția, dar care să aducă și un plus de alb la nivel vertical alături de draperii. De asemenea, comodele care încadrează șemineul sunt în aceeași linie de design actual cu etajera și fac legătura prin fețele lor cu comoda ce separă sufrageria de living. Pe canapele câteva perne în tonuri de alb, marouri și accente de galben fac legătura cu celelalte decorațiuni și piese mici prezente în ambient.

Un colț în spațiul livingului dedicat studiului este gândit în relație cu bucătăria, ambele fiind situate pe aceeași latura a spațiului. Ca atare, designul mobilierului este similar cu cel al bucătăriei (și materialele la fel), dar pentru a separa vizual zona a fost ales un scaun mai deosebit, o altă nuanță de lemn, către stejar, care dă senzația de stabilitate și calitate. Accentele galbene fac legătura cu livingul, la fel ca și decorațiunile mici.

Spațiul biroului este funcțional gândit cu o masă în U, un blat ce se continuă și deasupra comodei din încăpere. Plinta și încadramentul ferestrei cu alb adăugă tușe elegante, iar fața comodei albă vine să dea un plus de luminozitate în cameră la fel ca și tablourile din dreapta cu paspartu alb. Multe obiecte decorative mici albe și câteva în tonuri de galben contează mult în ambianță, care clar devine mai plăcută și ușor mai colorată.

Da, o cameră de bebeluș în tonuri de marouri poate fi elegantă și se pot introduce și note de roz (dacă se dorește pentru o fetiță, pentru un băiat merg tonuri de turcoaz), dar aceste este unul pudrat, foarte discret. Aici, pentru a fi mențiună o atmosferă calmă și caldă piesele mici de mobilier (fotoliul și pătuțul) sunt din lemn deschis la culoare (care te duce către galben pai), iar mici decorațiuni sunt în tonuri de galben pastelat. Deci, nuanțe suave pe suprafețe mici, care ies în evidență într-un cadrul subliniat de mult alb.

Prin mobilă și prin decorațiunile textile, în acest dormitor amenajat ton pe ton se introduce mult alb, adică senzația de luminozitate. Comodă și noptiere albe, așternut de pat cu imprimeuri mari, unde albul predomină, veioze cu abajururi albe și bază în nuanță de galben pai, mici accent de galben și totul devine elegant, plăcul și departe de a fi banal. Pentru senzația de confort contează mult tăblia tapițată a patului.

Un alt dormitor unde se vede impactul tăbliei patului, de altfel o idee ingenioasă fiind tratat ca o tablă de scris. Dar negrul acesta iese în evidență pe fundalul tapetului cu model mărunt și mai ales că este încadrat de alb. Apoi prin intermediul așternutului de pat s-a introdus mult alb, iar prin accesorii textile mici galben pentru strălucire. Lămpi cu design simplu, dar abajur mare, de asemenea alb. Contrastul cu albul este mereu prezent, iar accente de galben de asemenea, dar de fiecare dată altfel gândite, cum e și în cazul camerei de baie. Sper să te inspire această amenajare și să-ți dea noi idei!

Foto via i3design