În sfârșit am găsit ceea ce căutam: un arhitect român care să proiecteze case tradiționale românești! Îi mulțumesc Ioanei, prietena mea de pe Facebook care m-a ajutat în privința asta. Și acum să-ți spun despre Liliana Chiaburu, care are o voce plăpândă, dar convingeri ferme. Povestea vieții ei profesionale este una foarte interesantă. A terminat facultatea de arhitectură în 1986, apoi, ca majoritatea arhitecților de-atunci, s-a angajat într-un institut de proiectări. În 1992 i s-a ivit ocazia să lucreze, pe lângă serviciul de la institut, în echipa arhitectului Nicolae Goga (1914 – 1995), un specialist din generația veche de arhitecți, la restaurarea Casei memoriale arh. Constantin Joja (1908 – 1991). Joja a fost un arhitect pasionat de restaurarea clădirilor istorice, el fiind autorul restaurării Hanului cu Tei, clădire căreia i-a redat aspectul de secol XIX pe care-l admirăm azi. Acum, știu că sunt multe nume și date, dar fii pe fază că e tare interesant.
Constantin Joja și-a lăsat casa moștenire Uniunii Arhitecților din România, dar care n-a fost prea interesată de ea. Prietenul lui de-o viață arh. Nicolae Goga a avut însă dorința ca această clădire să fie refăcută, iar munca dragului să coleg să fie transmisă mai departe. Liliana Chiaburu s-a trezit într-un colectiv de seniori unde a învățat despre principiile arhitecturii tradiționale, s-a familiarizat și cu ceea ce înseamnă arhitectura bisericilor din lemn, oricum cu tot ceea ce n-ar fi avut de unde să asimileze în școală. În 1994 lucrurile la institutul de proiectări s-au înrăutățit, iar din păcate și arh. Goga a murit un an mai târziu. S-a trezit fără serviciu, așa că s-a angajat ca și redactor la revista Patriarhiei Române. Acolo a avut parte să cunoască altfel de oameni, mai molcomi, mai aplecați către tradiții. Și-a scos din cap că e arhitect, dar după ceva timp, la începutul anilor 2000, un părinte a venit la ea și a rugat-o să-i proiecteze o căsuță la țară. Și pentru că ținea foarte mult la părinte, Liliana Chiaburu i-a proiectat o casă unde să se simtă fericit. A avut o abordare diferită față de cea obișnuită când ai de-a face cu un client. Ea chiar și-a dorit să-i ofere părintelui o bucurie. De atunci a înțeles că trebuie să facă arhitectură tradițională.
Dar ce este arhitectura tradițională românească? Arh. Liliana Chiaburu spune că în arhitectura civilă elementul definitoriu este pridvorul, iar în cea religioasă arcadele, care au fost împrumutate și la conacele boierești. Arcadele nu se pot face decât la construcțiile ridicate cu cărămidă, un material mai scump, ca atare era firesc ca ele să se regăsească în ansamblul clădirilor trainice și mai puțin pentru locuințe tradiționale, realizate în special pe structură de lemn. Dar pridvorul este cel care face și o casă mai plăcută, este aceea zonă de legătură lină dintre exterior și interior. Arhitectul Liliana Chiaburu spune că ea nu proiectează casele de la exterior la interior, ci are în vedere starea pe care urmează să aibă proprietarii în noua lor casă – ”Cel mai important lucru este ca cel care intră în propria-i casă să se simtă ocrotit”. Frumos spus, nu? Desigur că ține cont de context, de imaginea exterioară, dar aceste lucruri sunt deja instinctive la ea.
Până acum a proiectat case situate la țară, unde arhitectura se simte clar ca fiind tradițională. Dar este pregătită și pentru a proiecta ceva reinterpretat la oraș. Fiind pasionată de tradiție, a studiat munca arhitecților din perioada interbelică în special lucrările Henrietei Delavrancea și ale lui Octav Doicescu, arhitecți români de excepție care au reinterpretat modelul caselor tradiționale românești pentru mediul urban. Arh. Octav Doicescu, membru de onoare al orașului New York, distincție primită cu ocazia proiectării pavilionului Casa Românească la Expoziția Universală din New York 1939, a și proiectat o mulțime de case la noi, vreo 80 la număr, care se află în Cartierul Primăverii pe străzi precum Herăstrău, Emil Zola, Heleșteului, Jean Monet. Au fost case mici concepute pentru funcționari publici, dar într-un stil cu totul original. Acum sunt multe mutilate și transformate, dar arh. Liliana Chiaburu spune că există un punct de pornire pentru a continua tradiția caselor românești și la oraș și de-a le reinterpreta reușit.
Costă nai mult o casă făcută în stil tradițional românesc? Arhitectul Liliana Chiaburu spune că ar fi un cost ușor mai ridicat datorită prezenței pridvorului, care este o structură suplimentară comparativ cu ce se construiește acum. Dar când mi-a spus costurile, zău că nu mi s-au părut scumpe: între 400 și 500 euro pe metru pătrat construit. Nici nu e de mirare că cei mai recenți clienți ai ei sunt familii tinere, care au călătorit mult și care au realizat că niciunde pe lumea asta nu te simți mai bine decât într-o casă românească. Eu zic așa, dacă-ți dorești o casă în care să te simți cu adevărat acasă, apelează la arh. Liliana Chiaburu. Poți să intri foarte ușor în legătura cu ea pentru că are datele publice, inclusiv numărul de telefon. Are două bloguri unde ai să găsești o mulțime de informații prețioase despre istoria arhitecturii românești (caseromanesti si atelieruldearhitectura) și o pagina de Facebook activă. O felicit din tot sufletul pentru ceea ce face și abia aștept să scriu despre următoarele ei lucrări!
Reblogged this on Marius Cruceru and commented:
In sfîrșit și eu am găsit pe cineva care să scrie despre doamna Liliana Chiaburu corect și informat! Felicitări! Marcel, prietenul meu din studenție, are casa creată după modelele doamnei arhitect. Iată lucruri de promovat în România noastră tristă! Dacă mi-aș construi vreodată casă…
Reblogged this on GriArg and commented:
Chiar sunt frumoase! Mi se pare o idee foarte bună.
Mie mi se pare genial! Asa ar trebui sa ne facem casele. M-am bucurat enorm ca am dat peste doamna arhitect Liliana Chiaburu!
Înțeleg de ce. Și eu mă bucur foarte mult că am dat peste acest articol!
Nimic nu este mai frumos decât casele tradiționale românești! Dar, în afara frumuseții, mai au acea căldură ce nu se mai regăsește, parcă, nicăieri în alte părți. Iar în interioarele tradiționale, totul este perfect organizat, practic!
Sunt încântat să aflu că se mai construiesc și astăzi case în stil tradițional!
Pur si simplu superbe aceste case. Ma bucur ca sunt oameni care apreciaza si promoveaza mostenirea noastra si traditiile, intr-un mod atat de natural. Oamenii acestia si munca lor ar trebui mai mult promovata si sustinuta.
Pai e normal sa le apreciem Ingrid. Ele sunt parte din noi. Daca nu le apreciem e ca si cum ne-am renega pe noi insine, nu?
Pa cand o casa tip cula. Sunt superbe toate. Este minunat sa vezi ca spiritul nostru nu piere.
N-o sa piara niciodata Corneliu! Cred ca acum traim o perioada cand el renaste. Si va fi mai viguros ca niciodata!
Frumos articol. Ati fi surprinsa sa aflati ca mai exista si altii? 😀
Din ce in ce mai multi oamenibeneficiari apreciaza stilul asta de case, si mai mult
decat atat, ei vin deja cat de cat documentati (si in ceea ce priveste stilul, si in ceea ce priveste costurile de constructie). Din pacate, aceasta categorie este inca restransa, datorita faptului ca trebuie tratat si interiorul in aceeasi maniera, ceea ce implica costuri suplimentare. Mai grav de atat, gasesti foarte greu oameni care sa stie sa si puna in practica lucraturile acestea deosebite in lemn. Se pare ca mestesugul acesta e dispare usor-usor, pe nesimtite, la fel ca alte lucruri frumoase..
Buna Catalin! As fi bucuroasa sa aflu ca mai exista si altii 🙂 Ne poti spune mai multe? Ard de nerabdare!
Arhitectură ” tradițională ” cu termopane și uși de la bricostore…
Am uitat de caloriferul de lângă sobă.
[…] Se pare că acest lucru e valabil și prin alte părți. Numai oamenii locului par a se plictisi de arhitectura tradițională, familiară lor, fiind tentați să vină cu modernizări care până la urmă le știrbesc […]
[…] mai avut ocazia să o cunosc personal pe doamna Rozica Miclescu când am fotografiat o casă cu arhitectură tradițională din Prahova. Și ce mă bucur că am reîntâlnit-o și la Târgul Național pentru Artizanat și […]
[…] să te ghideze cineva sau să-ți facă o casă în stil tradițional, uite, pe lângă arhitectul Liliana Chiaburu, ai și o firmă românească cu experiență. Dacă știi și tu de astfel de firme, scrie-mi ca […]
[…] să te ghideze cineva sau să-ți facă o casă în stil tradițional, uite, pe lângă arhitectul Liliana Chiaburu, ai și o firmă românească cu experiență. Dacă știi și tu de astfel de firme, scrie-mi ca […]
….Nu le proiecteaza, ci le copiaza! E o mare diferenta. 🙂 La care adauga termopane, cu tamplarie PVC si calorifere de aluminiu 🙂 . Parerea mea e ca oamenii, daca vor ceva autentic,ar trebui sa caute ceva autentic si sa restaureze..nu sa copieze…
Parerea mea Bogdan este ca trebuie sa-ti urez Pace, Fericire si multa Iubire!
[…] că pe locul unde se află acum hotelul, parte a complexului World Trade Center, exista odinioră un han, Hanul Prahova. Așa că, în amintirea vremurilor de altădată, au decis să deschidă un […]
Felicitari ca promovati normalitatea!Premia-v-ar si Domnul si frumosii neamului romanesc care isi dorm somnul pana la Inviere, uitandu-se la noi cum ne prostim.Dumneavoastra ne treziti: cu frumosul!!!A nu se uita ca domnisoara arhitect Liliana e fiica duhovniceasca a Parintilor Sofian de la Antim si Macarie de la Pasarea.
Draga Florin mie casele proiectate de Liliana mi se pare de-a dreptul frumoase! Dar poate ca ai dreptate, frumosul ar trebui sa fie normal 🙂
[…] există soluții ca ele să fie integrate frumos într-un proiect nou, așa cum face și arhitectul Liliana Chiaburu. Când spunem tradiție nu ne referim la modul de viață al celor dinaintea noastră, ci să luăm […]
[…] adică să ai și tu baie și bucătărie ca de secol XXI, atunci apelează la un arhitect,cum e Liliana Chiaburu care a mai făcut reinterpretări și adaptări de genul acesta. Sper că te vor inspira și pe […]
Sunt case frumoase .Atentie ! De unde vin CULELE ? ……
Ar fi interesant daca ne-ar prezenta si case traditionale de dimensiuni mai mici. Din ce am vazut pana acum sunt adevarate conace ………….care necesita investitii serioase.
Claudiu sa stii ca desi par mari, ele nu sunt tocmai conace cum le spui. Multe par asa datorita cerdacului, dar ele la interior au putine camere, adica atatea cate trebuie. Dar am publicat mai multe tipuri de case d egenul acesta. Ia vezi mai jos
aici 45 de metri patrati la interior http://adelaparvu.com/2014/04/08/da-poti-trai-simplu-si-frumos-intr-o-minune-de-casa-din-chirpici-la-ciolpani-langa-bucuresti/
aici sub 40 de metri patrati la interior http://adelaparvu.com/2014/01/24/da-arhitecta-ileana-mavrodin-te-invata-sa-ti-faci-singur-casa-de-lut-hai-sa-vezi-uimitoarea-ei-cob-house/
aici circa 75 de metri patrati la interior http://adelaparvu.com/2014/03/25/si-au-ridicat-o-casa-de-vis-aproape-de-piatra-neamt-in-locul-in-care-mergeau-la-iarba-verde/
aici circa 65 de metri patrati la interior http://adelaparvu.com/2014/04/14/si-au-facut-casa-din-prahova-dupa-un-model-traditional-muntenesc-de-la-muzeul-satului/
si aici circa 20 de metri patrati la interior http://adelaparvu.com/2014/02/04/o-bijuterie-de-casa-traditionala-bucovineana-salvata-de-florentina-pop/
[…] exemplu elocvent de casă cu spații exterioare ideale pentru petrecerea timpului liber. Dacă în arhitectura noastră tradițională există prispa, cerdacul ca spațiu tampon între exterior și interior, aici există o verandă […]
[…] ar putea-o păstra, eventual să facă alta, dar măcar în același stil. Uite, sunt arhitecți ca Liliana Chiaburu sau Raluca Suru care i-ar putea ajuta. Poate că sunt eu nebună, poate sunt dusă cu pluta și nu […]
[…] case poloneze. Păi cum să nu le prezint când polonezii au înțeles cât de important este să păstreze tradiția și să o continue, chiar și atunci când își ridică case noi? Soții Magda și George și-au […]
[…] n-aveau nevoie. Dar când a ajuns s-o cunoască a simțit că această clădire concepută într-un stil arhitectural românesc unic pur și simplu plângea să fie […]
[…] primit multe întrebări referitoare la proiecte de case tradiționale românești, mai exact dacă pot recomanda arhitecți care fac așa ceva. Ei bine, de data aceasta am primit […]
[…] mult timp arhitectul Păun, decis să proiecteze cât mai multe case în stiluri neoromânesc și tradițional românesc. Dar dacă hârtia suportă orice idee, desen sau ornament, este mai greu cu implementarea, căci […]
[…] de confort actuale o imagine tradițională. E greu, dar nu imposibil, așa cum a dovedit-o și Liliana Chiaburu și Adrian Păun, arhitecți care s-au specializat în așa ceva. Însă el a apelat la un arhitect […]
[…] puține instituții unde te-ai putea forma ca artist sau arhitect în abordări tradiționale, dar dacă ești pasionat de așa ceva, la noi din păcate nu poți decât să urmezi ulterior […]
[…] din plin la confortul actual. Și da, profit de ocazie să-ți spun că veranda e importantă. Dacă-ți faci o casă la curte, musai să te gândești la spații intermediare între interior și exterior, cum sunt terasele […]
[…] au existat voci care au spus că sunt niște copii sau mai rău cotețe. Când am scris despre Liliana Chiaburu au fost răutăcioși care spuneau că arhitecta doar copiază ceea ce există deja la Muzeul […]
[…] asta nu înseamnă că-l copiezi, ci îl adaptezi contextului și vremurilor, așa cum face și arhitecta Liliana Chiaburu. Mi-a plăcut la nebunie și veranda casei, deși e un soi de terasă, fiind la etaj, deasupra […]
[…] Da, sună ciudat, nu? Căsuța unor constructori de case…Știu, dar adevărul este că atunci când vorbești despre constructorii de case te aștepți ca ei să aibă ditamai vila. În cazul de față însă a fost o surpriză să descopăr modestia acestor tineri, care au o afacere de familie, și exemplul bun pe care ni-l dau în privința ideii de casă de familie. Adică? Adică totul la scară umană! N-ai nevoie de ceva mare sau impozant, ci este de-ajuns să-ți faci casa atât cât ai nevoie. Nu doar că va fi mai plăcută, dar va fi și mai ușor de întreținut, de la curățenie și până la plata facturilor. Mi-aș fi dorit să-ți spun că i-am găsit pe Ana și Luca la noi, dar ei sunt polonezi și au o firmă de construcții de case din lemn. Proiectele de pe site-ul lor sunt de case micuțe de la 67 mp până la 100 mp. Zău că s-ar potrivi și la noi. Unele dintre case mi-au adus aminte de cele proiectate de arh. Liliana Chiaburu. […]