Sunt așa de entuziasmată că nici n-am răbdare să-ți scriu, așa că dacă o să vezi greșeli de culegere ai să înțelegi cauza lor. Sunt așa în vrie pentru că toată frumusețea asta a plecat de o chestiune măruntă. Stai să mă adun puțin ca să înțelegi și tu ce vreau să spun. Eu când îmi pătez vreo bluză sau fustă, mai ales dacă sunt la evenimente, scot dermatograful și fac o floricică în jurul petei. Mă distrez, că doar ce rost are să-mi mai fac griji că am fost toantă. Asta e. Ei bine, toată frumusețea asta de sat pe care ai s-o vezi are o poveste cumva similară. O femeie din satul Zalipie, Polonia, sătulă de fumul de sobă care-i tot murdărea plafonul, a pictat cu cea a găsit la îndemână prin gospodărie niște floricele, așa ca să arate frumos. Asta se întâmpla în urmă cu vreo sută de ani. Vopseaua era cumva maro și o făceau pe vremea aceea din grăsimi și pământ, adică ceva natural, care nu dura, deci an de an trebuiau să reîmprospăteze desenul. Spontan treaba asta s-a răspândit în sat.
După al Doilea Război Mondial, când au apărut sobe noi și problema cu funinginea nu mai exista, au cam dispărut și desenele, căci nu-și mai aveau rostul, dar doamna Felicja Curyłowa (1904-1974) a luat tradiția asta mai în serios și s-a apucat să-și decoreze casa atât la interior, cât și la exterior. De data asta a folosit vopselele noi în culori vibrante și și-a folosit talentul și imaginația pentru a crea ceva într-un stil propriu. Asta a și devenit meseria ei – pictor tradițional. Înainte de sărbătoarea catolică Corpus Christi, care are loc la 60 de zile după Paști și care include o procesiune, deci toată comunitatea participă la ea, tot satul a început să-și decoreze casele cu flori.
Și florile au apărut nu doar la interior, ci și pe pereții caselor, pe fântâni, pe porțile șurilor, pe podul din localitate, pe căsuțele pentru câini, pe cotețe, pe pavaje, pe grajduri, peste tot. Măi oameni buni, țărănii ăștia și-au făcut tot satul o frumusețe, uite așa de la o gospodină creativă care a avut un moment de revelație acum o sută de ani. Și chiar dacă la început numai femeile se ocupau de asta, acum există bărbați pictori care trăiesc din meseria asta. Decorează și obiecte de ceramică, pielărie, orice le cade în mână.
Este foarte frumos faptul că în memoria doamnei Felicja Curyłowa, care a revitalizat practic tradiția asta și a dus-o la nivelul actual casa ei a devenit muzeu (vezi aici Muzeum tarnow). Este superb conservată și este clar un loc de atracție. De altfel multă lume vine acum în satul Zalipie numai ca să se convingă de faptul că așa ceva chiar există pe lumea asta. Ce adevărată e vorba aia cu omul șfințește locul! Dar în cazul de față se adeverește și vorba mea: O viață avem? Colorată să fie!
Despre sursa foto. Și vrei să-ți mai spun ceva senzațional? Toate pozele astea faine pe care le vezi tu în articol au fost făcute de Ministerul de Externe al Poloniei!!! Are cont de flickr și acolo au pus toate imaginile cu locurile frumoase din țara lor. Oamenii ăștia sunt deștepți, pe bune! Să nu te mai miri dacă-ți prezint locuri și povești din Polonia 🙂
Vreau si eu un cotet in satucul asta! 🙂
buna idee !
Reblogged this on Viorel Mihai.
Ce frumos este cand infloreste mintea si inima femeii ! Bogatie si simplitate !
Asa e Maria! Ce frumos ai spus <3
Felicitări Adela Parvu, pentru acest minunat material!!!
Un fel de Voronet rural
Mie mi-a venit in minte Sapanta 🙂
La Sapanta e cimitiir!La Voronet e biserica=viata.
Da, asa este, dar in ambele locuri traiesc oameni 🙂
la Sapanta nu prea mai traiesc…
La cimitir…nu prea trăiesc…
🤔
Daca ne gandim ca pana la sfarsitul sec XIX Sf. Scriptura in bisericile noastre ortodoxe era scrisa in slavona, pictura interioara si exterioara a acestora, prin bogatia cromatica, dispunerea scenelor/subiectelor biblice, a compensat lipsa
textului scris si a ceeat practic o „biblie pictata”,admirata de noi toti.
Trebuie sa ai o anumita cultura/viziune si o dispozitie sufleteasca remarcabila
ca sa-ti pictezi peretii propriei gospodarii, un paradis cromatic care iti intretine o
permanenta stare de bunadispozitie si optimism, un fel de „rai pe pamant”. Cred ca este o atitudine legata de un anumit fel de a interpreta viata reala intr-un
context natural si spiritual identitar, „genuis loci”,vorba latinului . Bine ca la noi nu se practica pentru ca ar degenera in ” kici”,si am vedea toate acele ” palate’ tip
pagode cu acoperisuri din tabla dantelata, imbogatite cu pictura murala, cu cele
mai nastrusnice subiecte.
VENI & VIDI
Eu sunt mai optimista 🙂 Eu cred ca binele si frumosul se propaga 🙂
nu: sapinta e SAT. traiesc oameni. atit de plini de viata si umor ca-si decoreaza pina si cimitirul.
Asta ziceam si eu! Ca Sapanta e sat!
Reblogged this on chirico.
frumos ,ca expozitie, dar noi ca specie vrem sa evoulam sa trecem la nou si modern, nu blocati in trecut…ma tot gandesc cand se va ajunge la terraformare..pace
Ce frumusete! Ar fi o solutie fericita pentru turism in satele care nu au alte resurse de dezvoltare.
Sa stii ca si eu ma gandeam la asta 🙂
Buna Adela
Minunate sunt toare postarile tale. Imi umple sufletul.
Sa stii ca am calatorit prin 2008 de la Vatra Dornei catre Borsa si am trecut printr-o localitate care avea case pictate pe pereti cu diverse motive nationale. Parca era Ciocanesti. Efectiv, aratu c niste stergare pe zidurile caselor. Mi-a placut f mult. Deci avem si noi ceva ceva…
pentru mine asta a fost singurul articol aparte pe care l-am gasit pe facebook pana acum; spune o poveste frumoasa, dar o realitate totusi; felicitari !!!!
e normal sa evoluam si sa ne dorim evolutia, dar nu strica sa invatam din trecut.
Ma bucur din suflet ca ti-a placut!
Asa este, nu trebuie sa ne opunem modernizarii, dar, zau, atata modernizare ne indeparteaza uneori de ceea ce suntem. Sa ne modernizam, dar sa tinem cont si de cine am fost si suntem.. Pe mine, de exemplu, ma lasa rece acele case masive si moderne, dar ma induioseaza o casuta frumoasa, curata, cu flori si verdeata inconjurata…Acolo te simti mereu linistit, in relatie permanenta cu acest pamant romanesc….
adevarat! Multumesc.
Ce sat minunat, felicitari locuitorilor care intretin acest obicei !
Nu am vazut ceva mai frumos….
E frumos,dar intreb ,ar urmari Ministerul de Externe al Romaniei asemenea idee? eu zic ca exista si in Romania niste lucruri frumoase…
Eu zic ca sunt o multime de locuri si lucruri frumoase la noi!
Aşteptăm să se ” deştepte” şi Ministerul Culturii al României în ceea ce priveşte casa lui Enescu de la Mihăileni!!!https://www.facebook.com/EnescuHouseMihaileni?ref=stream
Multumesc pentru link. Poate ca nu ar trebui sa mai asteptam dupa niciun minister, ci sa ne apucam sa facem noi ceva.
Marea pianistă – Raluca Stirbat (https://www.facebook.com/raluca.stirbat?hc_location=stream ) trage semnale disperate încă din ianuarie 2013. Casa lui Enescu din Mihăileni riscă să nu mai treacă iarna!!!! Raluca Ştirbăţ a iniţiat această campanie de salvare a casei Enescu, a reuşit să sensibilizeze media internaţională, muzicologi, oameni de cultură din întreaga lume, oameni oripilaţi de deznădejdea casei lui Enescu – monument de patrimoniu cultural naţional… La noi artiştii, oamenii de cultură (în mare majoritate), cei plătiţi din bani publici să conserve şi să administreze patrimoniul – TAC!!!! Rezultatul?! DECIZIA COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE (prin care casa părintească a lui Enescu a fost clasată ca monument de patrimoniu şi aştepta doar semnătura Ministrului Culturii) A FOST RETRASĂ DE PE SITE-UL MINISTERULUI CULTURII!!!! În timp ce casaele de patrimoniuse dărâmă, în 17 octombrie 2013, ministrul culturii, domnul Daniel-Constantin Barbu, instituie ZIUA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL, ce va fi celebrată anual, la nivel naţional, PENTRU A MARCA IMPORTANȚA ACORDATĂ PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL ȘI ATAȘAMENTUL ȚĂRII NOASTRE FAȚĂ DE VALORILE promovate de Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial?!!! Aburi (imateriali) de cinism materializat grobian şi subversiv în instituiri, celebrări, valorizări, promovări, salvgardări… toate cu multe -„ări”-uri sunătoare în coadă!!! Aşa se întâmplă când cuvântele ajung să se strâmbe la noi, dar mai ales la memoria fondatorilor şi făuritorilor de cultură naţională… În loc de tămâie (prea materială), cu aceşti aburi imateriali tămâiază statul român mormintele dezolate ale făuritorilor de cultură. Între timp, Patrimoniul Cultural se evaporă bachusian şi asta sub ochii şi sub nasul nostru!!! ROMÂNI, TREZIREA DIN BEŢIA CUVINTELOR!!!!
Nu Ministerul Culturii trebue sa destepte, ci oamenii. In Polonia initiativele au pornit la oameni nu de la Minister. I
Este raiul pe pamant !Oameni cu adevarat vii ! Lor le pasa de ceea ce ii inconjoara , fie binecuvantati ! Nu asteapta ca altii sa vina si sa le faca ordine in ograda !!!
https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=1524435084&p%5B1%5D=10202563672442749&profile_id=100000733101768&share_source_type=unknown
La alţii se poate, la noi … nu!!!:( http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/Digicult+Casa+memoriala+George+Enescu+Mihaileni+Botosani
Mare adevar ,daca ne apucam de treaba in ‘ 90 …..
Nici în 2013 nu e târziu! Intraţi pe Save Enescu’s House in Mihăileni https://www.facebook.com/EnescuHouseMihaileni?ref=stream şi să demonstrăm Ministerului Culturii că ne pasă! Orice ajutor în media este util şi binevenit!
Se poate si pe la noi:http://www.flickr.com/photos/96491037@N07/10932529245/
Multumesc pentru link ietete 🙂
Cu placere! 🙂
Reblogged this on lt.mala and commented:
„Într-un sat sau în pădure, în câmpie sau la munte, oriunde sălăşluieşte omul realizat spiritual, acel loc este paradisiac.”
(Buddha)
Reblogged this on innerspacejournal.
Absolut extraordinar!
Sunt bucuroasă că ți-am descoperit colțișorul de paradis!
Mulțumesc!
Draga Gina, multumesc! Am facut coltisorul acesta pentru noi toti. Ar fi trist sa fiu singura in paradis, nu-i asa? 🙂
Sunt perfect de acord . Nici eu nu pot sa tin numai pentru mine imagini ce mi-au incantat privirea si lucruri ce m-au impresionat si m-as bucura sa le vad si la noi in tara . Din fericire eu si familia mea am avut sansa sa ne stabilim in Germania . Imi place tot ce vad aici …. stiu atat de bine sa-si pastreze traditiile , sa-si puna in valoare istoria , sa aprecieze arta ! Am pus multe poze pe facebook , chiar daca am primit si critici ! Eu ma bucur foarte mult sa vad fotografii din locuri pe care nu am ocazia sa le vizitez , ca pana la urma nu putem sa vizitam fiecare colt al lumii , dar te bucura si iti incanta privirea tot ce e frumos .
Mi-a placut nespus de mult acest articol si ma bucur ca ai impartasit aceasta experienta aici,cu cei care stiu sa aprecieze frumosul , natura , oamenii simpli , viata simpla !
Felicitari si mult succes in tot ce faci !
Multumesc Nadia! Si eu cred a fel ca si tine ca merita sa vedem ce se intampla in lume 🙂
Ce colţ de lume frumos e acesta din satul Zalipie, Polonia!
Avem şi noi destule locuri care se găsesc taman ca-n vorba Mioriţei „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai”, însă lumea nu le cunoaşte căci românii nu-şi cunosc ţara iar cei ce ar trebui să se considere norocoşi că au parte de ele le iau de-a gata şi nu le apreciază.
Exemple? Muzeul Satului, Voroneţ, Cimitirul vesel din Săpânţa, casele memoriale (ce se dărâmă), cetăţi ce se năruie, mocăniţe ce sunt date la fier vechi în loc să dea savoare turismului, Oina, locuri, obiceiuri şi tradiţii ce nu sunt dezvăluite ochilor lumii de oameni patrioţi şi competenţi, frumuseţi fizice şi/sau morale ce sunt trecute în umbră.
Contraexemple? Sunt cu duiumul însă cel mai vădit ar fi Sarmizegetusa Regia, situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, unde în loc de asistarea la scene de luptă între daci şi romani şi posibilitatea achiziţionării unor suveniruri care să aducă aminte de daci (steagul dacic cu cap de lup, săbiile sau hagerele curbe ale dacilor, scuturi, cuşme frigiene similare celor purtate de daci, haine similare celor dacice ş.a.m.d.), turiştii sunt întâmpinaţi cu săbii ninja de plastic.
Soluţii? Detronarea tuturor politrucilor ce se ţin cu dinţii şi ghearele de postul pentru care au dat dovadă că ar fi incompetenţi şi investirea unor persoane patriote şi implicate şi regândirea turismului şi a promovării lui prin eliminarea kitch-urilor şi promovarea valorilor materiale şi morale.
Iti trebuie si o anumita stare de spirit, sa iti pictezi satul asa! Oare pe la noi prin sate, de ce nu se mai aud cantecele oamenilor ? De ce nu mai canta nimeni?
Reblogged this on Morom3t3.
Un sat extraordinar de frumos. Cel mai mult m-a impresionat faptul ca si locul de odihna al animalelor este pictat, fantana, cred ca ne arata ca toate sunt importante, nu numai casa. Picturile sunt simple, dar sunt nemaipomenite.
Cred ca aceste fotografii sunt o adevarata sursa de inspiratie. Multumesc.
Da, Jorjette si mie mi-a placut ca au pictat totul – inclusiv cotetele de gaini 🙂 Ma bucur ca ti-a placut!
Foarte mult, parca e un sat mistic. Mi-ar place peste cativa ani si in satul unde ne-am mutat noi sa gasim astfel de picturi. Bineinteles, cu picturi specifice fiecarei familii. AM observat ca in sate se cam pierde stilul traditional. Noi cei tineri se pare ca vrem sa reluam stilul, cred ca este foarte important in casele noastre, este ca feng-shuiul.
extraordinar!!!!
Am descoperit de curând acest site și… sunt încântată de tot ceea ce postați… Vă felicit, din toată inima!
Multumesc Tania! Ma bucur ca-ti place <3
Un site si postari absolut deosebite.Bucurie, frumusetre si calitate a vietii! Multumim!
Multumesc Doru!
Oamenii acestia au adus frumosul si lumina in viata lor prin aceste culori si motive optimiste !!!
Un loc care putea ramine ca -locul unde nu s-a intamplat nimic – a devenit o bucurie ptr. ochi si suflet !!!!!! Cu multumiri ptr. aceasta prezentare !!!
Si mie mi-a placut foarte mult! Ma bucur ca ti-a placut si tie Valerie 🙂
frumos…
Da, chiar este frumos Nicoleta! Ma bucur ca ti-a placut!
V-am descoperit articolele în această seară, care a devenit, prin imagini şi cuvinte frumoase, chiar o seară de sărbătoare. Vă mulţumesc şi vă doresc să primiţi şi dumneavoastră de la cititori doar gânduri bune!
Multumesc Doina pentru cuvintele frumoase! Multumesc din suflet! Bine ne-am gasit!
Felicitari Adela !
Vreau sa-mi hranesc sufletul si spiritul cat mai des cu astfel de ,delicatete
Felicitari, Sarbatori fericite iti doresc si La multi ani !
Atata ,, RISIPA ,, de culoare pe blogul tau ,aproape ca rivalizezi cu producatorii de Smart Phon-uri care se lauda ,,enspemiideculori ,, BRAVO ! Ne-ai umplut inimile de bucurie cu toate bunatatile blogului tau , dar mai ales cu minunatia asta de sat polonez ! Bravo inca o data !
Prietenii mei spun ca am innebunit ! Le-am zis intr-o zi ca : vreau sa ma fac taran ! Si am inceput prin a cauta diverse lucruri din portul nostru popular ! Mi-am cumparat , palarie neagra de fetru cu tricolor , itari albi cusuti cu modele , camasa de borangic bogat ornamentata , dar cel mai mult ma mandresc – si cred ca am cu ce – cu o haina de sarbatoare din oltenia cusuta cu cel putin 80 de ani in urma !
Va las pe voi dragilor sa ma judecati !
http://mercador.ro/oferta/costum-popular-complet-400-negociabil-ID1f3Kw.html
Cu mult drag va zic : SANATATE SI VIATA LUNGA !
Eu zic ca esti un taran fain! Bravo tie! Iar haina e foarte frumoasa! Vezi aici si pe Florin Cramariuc, el spune ca se imbraca in taran de cand se stie 🙂 https://adelaparvu.com/2013/12/16/florin-cramariuc-mesterul-tamplar-din-bucovina/
CATA IMAGINATIE ! PUR SI SIMPLU BUCURA OCHIUL!
Ma bucur ca existati!! Trebuie sa continuati !!
Superb!
Daca tineretul acestei tari are initiativa si demareaza niste actiuni [ca aceasta], sigur se vor uni fortele si impreuna cu ideile si celor mai in varsta, cu mai multa experienta, se va putea realiza ceva. Avem tineri destepti si sigur vom putea face ceva. Asa cum s-au construit biserici si manastiri cu banutul pensionarilor, tot asa se poate face mobilizare pentru salvarea [macar partiala] a patrimoniului national. Sa apelam la tinerii specialisti in IT pentru promovarea obiectivelor pe care ne propunem sa le „atacam”.
Perfect de acord cu tine draga Constanta!
Avem si noi un sat ca asta 🙂 Ciocanesti se numeste si e extraordinar de frumos.Nu cu flori, ci cu motive traditionale.
Aaa! Multumesc de informatie Mihaela! O asteptam 🙂 Eram sigura ca si la noi trebuie sa existe un loc asemanator!
Ce sat minunat !!!
Foarte frumos,o adevărată oază de încântare.
Felicitari pentru postari, o adevarata oaza de viata si sanatate, ce pacat ca nu si la noi in tara nu se ia in vedere aceste modele simple de viata, dar de o frumusete rara; eu cel putin am impresia ca inspir acel aer curat si frumos colorat de la tara doar vazand acele picturi minunate.Cate sate din tara noastra nu si-ar primi turistii cu bratele deschise daca s-ar face ceva….ca doar e pt. beneficiul tuturor. Avem poate mult mai multe Voronet si Sapanta decat ne imaginam.In sfarsit vad si lucruri frumoase pe facebook,bravo va multumesc ca existati si ne incantati si asteptam postari si din viata taranului din satele noastre. Frumos , adevarat si de o minunatie rara.
Asta face sa te simti cu dor de tara,sa simti ca tie dor de pamant …dor fantana cu cumpana, de cotet, de magazie, de mirosul puilor de la closca,de mirosul pamntului…..nostru.Sti ca pamantul are miros propriu?Al meu pamnt are miros de gaz…sunt prahovean..dar nicaieri pamantul si casele nu are un miros identic ca la mine acasa….Felicitari Adela Parvu!
Wow superb
Adela, felicitari, ne-ai aratat o bucatica din maretia sufleteasca a unor oameni simpli si curati. Mi-as dori sa fie cat mai multi ca tine, care sa ne lumineze zilele cu vesti frumoase, articole pline de caldura si bun simt.Te felicit inca o data .
Cu respect, Vera
Foarte frumos. si uite asa si-au facut si reclama la turism. Felicitari pt acei sateni curati si inventivi. OMUL SFINTESTE LOCUL.
Asa este Ciocanesti jud Suceava, cu motive nationale. In ardeal toate casele si portile sculptate Asa case cu porti sculptate mai gasim si in zona Radautului jud Suceava
Superb,ramai fara cuvinte! Tot respectul pt.astfel de oa
meni care stiu sa-si valorifice ceea ce au!
Sunt opere de artă care rămân peste ani şi care păstrează tradiţia în, cazul de faţă specificul satului polonez în cauză.
Minunat! Articolul în sine degajă mult optimism si pasiune pentru frumos. Felicitări!
Exact pe gustul meu, avid de culoare!
Articolul d-voastră mi-a luminat ziua şi sufletul!
Multumesc,
Sofia
Ma bucur Sofia 🙂 Si eu iti multumesc!
Da, e extraordinar, vreau sa vizitez si eu satul polonez
Ma bucur ca-ti place Patrice 😉
felicitari ADELA PARVU ma bucurca exista oameni ca tine care promoveaza frumosul,lucruri bune care ne inbogatesc sufletul! numai privind aceste imagini simti cum creierul iti furnizeaza numai ganduri pozitive.pentru asta felicitari si respect pentru tine!
veniti la noi in bucovina.in satul Ciocanesti si veti vedea ceva si mai grozav…toate casele sunt”tapisate cu picturi in relief cu modele geometrice ,zooforme sau florale..,amplasate ingenios pe fatzada caselor sau acareturilor..
Buna Eugen! Esti chiar din Ciocanesti? As dori sa aflu mai multe despre satul acesta. poate imi dai un numar de telefon pe mail ca sa te sun. Adresa mea de mail este adelaparvu@gmail.com. Multumesc!
comuna se gaseste la aprox.12 km.de Vatra Dornei
Sunt de laudat! Foarte frumos si dovedesc harnicie si iubire de frumos!!!
Eu zic: Dar a-i nostrii, ce au? scurta la mana? Nu stiu si ei sa dea cu bidineaua in mai multe culori? M-am si enervat! La inceput am crezut ca este un sat de al nostru. A crecut inima in mine cat o tigaie. Ce dezamagire cand am vazut ca si aici suntem nicaieri! A-i nostrii au case mai instarite si ar putea si ei sa le faca invidia Taj Mahalului!
….n-ai cu cine!!!
o adevarata comoara!!!
http://www.2rism.ro/obiective-turistice/bucovina/obiective-turistice/casele-pictate-ciocanesti
Este special..ca si noi!
Tantas idéias maravilhosas! Tanta criatividade e carinho. Não temos isso aqui no Brasil!
Foarte frumos, viata lor este sigur mai frumoasa,plina de culoare si veselie;Este un lucru foarte benefic sa-ti decorezi mediul dupa pofta inimii.
Ce frumos! O intamplare care a devenit traditie. De acum incolo o sa fac si eu floricele cu dermatograful 🙂
Buna seara, extraordinar de frumos, cata migala si cata rabdare pentru asemenea realizari. Toate cele bune!
Buna ziua, trebuie sa fie minunat sa admiri dar mai ales sa traiesti in asemenea loc, totul denota perseverenta si dragoste pentru frumos, catre traditie si origini, va doresc o Duminica frumoasa!
Buna dimineata, este totul inedit, frumos si in acelasi timp stau si ma gandesc cu putina tristete la faptul ca in anii care vor veni suntem obligati sa „cultivam” talente, tineri si nu numai, persoane care indragesc aceasta arta.
Minunat, bucurie pentru suflet si inima! Acesti oameni sunt urmasi Kazacilor plecati din tzara lor de la Don, Dunare, si Dobro’Jia, o parte au plecat in Polonia, o parte in Transilvania si Austria si au fost convertiti la religia Catolica dar au pastrat aceasta traditie ancestrala pentru ca in trecut Tzara noastra Da’çia cea Mare se numea Miss’Ia Tzara FLORILOR de la Frumusetea Florilor si Fetelor ce Infloreau peste tot pe plaiurile ei. Roiurile Kazacilor S-au imprastiat in toata lumea, si au dus cu ele traditia caselor pictate in Rusia Kina Japonia Grecia Africa De Nord…dar dintre taoate culorile Azuriul Dunari Albasre si a Donului Linistit sunt inconfundabile…in Grecia si in Maro’Ko’n(cal Maro=Barbari) orashul Albastru numit „Chefchaouen”…si MaraKesh… Mara’Kish inseamna Marea Kapitala=Kish a Sicilir Kazacesti. De ce Femeile sunt cele care picteaza? Pai pentru ca in trecut LUMEA a fost MATRIARHALA…Femeia Este Stilpul Lumi si al Casei asa cum spun si astazi Amazighi din Nordul Africi!