Marius,

Am mai auzit candva o persoana incantata de idilismul faptului de a nu avea garduri si perdele la ferestre, fara insa ca ea insasi sa fi experimentat si dezavantajele acestor situatii. E drept ca, in unele tari, din motive si reglementari peisagistice, se impune un anumit exterior al caselor. Asta nu inseamna ca totul e neaparat in avantajul locatarilor. (Uitati-va de exemplu la domeniile bogatilor. Aceia isi fac intotdeauna garduri.)

Tin sa spun ca nu ma incanta deloc faptul de a nu avea garduri si draperii la ferestre, si nu dintr-o prejudecata (sau mentalitate “romaneasca”), ci din experienta de viata. Si nu numai ca am calatorit destul, dar am si trait si traiesc in strainatate si am vazut diverse aranjamente peisagistice.

Gasesc mai multe dezavantaje decat avantaje in a nu-ti proteja proprietatea si intimitatea:

-furturile si chiar crimele au loc cu mult mai mare usurinta in gospodariile neingradite, neprotejate, peste tot in lume. Infractiunile au loc in toate tarile! Iar politia nu e atat de eficienta pe cat s-ar crede, nici in restul lumii; am chiar amici straini care pot confirma asta.
-daca in gospodarie cresti animale, pasari, este chiar indicat sa iti ingradesti proprietatea, protejand-o astfel si pe cea a vecinului de eventualele pagube pe care animalele le produc. Stiti vorba “Good fences make good neighbors.” (Garduri bune, vecini buni.)
-nu avem nicaieri in lume intimitate. Daca nici in propria casa nu o poti avea, atunci unde? (Unii au nevoie si de asta, asa ca nu toti apreciaza lipsa perdelelor.)
-daca nu iti protejezi suficient intimitatea, altii ti-o pot viola. Am auzit de un caz apropiat in care un intrus curios pandea fereastra unei femei, nu de la poarta, ci ii intrase in curte si statea cu capul langa geam (desi existau draperii, dar care nu acopereau bine marginile). Nu recomand IN NICIUN CAZ absenta draperiilor si a gardurilor, mai ales la femeile singure! Nu-i deloc de gluma. Voyeurismul nu este deloc un fenomen rar! (Si chiar daca nu se produc pagube materiale sau fizice, se poate solda cu traume morale.)

Sper ca, prin argumentele prezentate mai sus, am reusit sa arat de ce gardurile, portile, perdelele nu sunt deloc idei proaste (mai ales daca sunt facute cu bun gust). Nu vom trai niciodata intr-o societate ideala si e chiar recomandat sa te autoprotejezi si sa-ti protejezi bunurile.

Petru, noi ne-am pierdut si curajul de a visa, iar despre povesti nu aflam pentru ca nu prea mai citim. Asa ca scriu si o voi face cat ma mai tin puterile pentru ca eu cred ca realitatea este fructul viselor. Am citit undeva ca daca visele tale nu te sperie inseamna ca nu sunt suficient de indraznete, de mari, practic nu sunt cu adevarat vise. Dar nu cred ca visul nostru al romanilor in privinta caselor va fi unul cu peluze fara garduri sau fara perdele pentru ca nu ne caracterizeaza. Trebuie sa ajungem sa ne intelegem, sa ne acceptam ca sa putem evolua. Intr-o tara in care proprietatea a fost profund afectata avem nevoie sa ne marcam teritoriul cu garduri. Intr-o tara in care fiecare a turnat pe fiecare mai avem nevoie de perdele. Ranile trecutul trebuie sa se vindece ca sa prindem din nou incredere in noi si in ceilalti. Si eu sunt o idealista si nu incetez sa cred ca avem o tara frumoasa pe care o putem colora cu case, gradini, vise, povesti, exemple, zambete, cu munca, cu ambitie, cu inovatie, o putem colora cu noi, cei care traim aici, pentru ca oamenii au puterea sa-si coloreze viata. De aia spun – O viata avem? Colorata sa fie!