Da, se poate! Și da există oameni pasionați de tradiție și care au grijă s-o ducă mai departe. Soții Mărioara și Viorel Marinca din Breb au făcut eforturi ca să aducă în partea de nord a satului lor o casă maramureșeană veche din altă parte, adică din Hoteni. Au făcut asta cu ceva timp în urmă, adică prin 2005 când și-au dat seama că pe maramureșeni i-a cam prins valul modernizării și că nu e tocmai cel mai fericit lucru. Domnul Vasile lucrează de ceva timp în turism, a văzut lumea și a realizat că cine vine în Maramureș vine pentru tradiții și pentru specificul locului, nu musai pentru cât de mari și de moderne ar fi casele sau pensiunile. Așa că au fost deștepți și au început cu o casă veche, apoi au ridicat una nouă, dar în spiritul locului.
Nu e deloc ușor să muți o casă, s-o dezasamblezi și s-o montezi la loc, dar în Maramureș încă mai sunt meșteri pricepuți. Domnul Marinca spune că în termeni de zile demontatul și ansamblul unei case nu ia foarte mult, dar că ai nevoie de oameni care să știe să-și facă bine treaba, altfel riști să te alegi cu o grămadă de lemne. Dar ei nu doar că au refăcut-o, ci au și modernizat-o. Astfel că la interior ai baie utilată cu tot ce-i trebuie, pentru care evident au fost montate fose septice în curte. Lemnul vechi a fost izolat cu materiale tradiționale, după rețeta veche, adică amestec de pământ cu fân, balegă și alte cele. Cert este că le-a luat cam o lună de zile să o facă ca și nouă. Nici n-a durat mult, nu-i așa?
Motivul pentru care și-au dorit o casă tradițională este de-a păstra cât mai fidelă imaginea satului maramureșean. Părerea mea este că exemplele bune sunt urmate și asta e motiv de bucurie pentru noi. La Breb sunt din ce în ce mai multe case faine, tradiționale unde să poți petrece vacanțe de neuitat cu familia și prietenii. Pe lângă această casă parte din Pensiunea Măriuca, tot la Breb găsești și casele englezului care și-a deschis pensiune agroturistică aici, dar și cele două gospodării salvate în urma unui proiect caritabil. Da, satul Breb are numai de câștigat, căci iată devine un reper pentru imaginea statului maramureșan tradițional.
Culmea ironiei este că deși suntem pasionați de tradiție noi românii încă nu suntem foarte atrași de genul acesta de pensiuni. De ce spun asta? Pentru că majoritatea clienților sunt străini. La Pensiunea Mărioara cei mai mulți oapeți sunt din Franța. Domnul Vasile spune că și-au promovat mult pensiunea și satul lor în Franța, dar pe lângă francezi vin și nemți și olandezi. Soția sa Mărioara se ocupă cu totul de pensiune, așa că nu e de mirare că aceasta îi poartă numele. Ea își spune găzdoaie și are grijă ca turiștii să se simtă bine și să vadă locurile frumoase din Maramureș. Îți dai seama că tot ce se gătește aici e tradițional și cu produse de casă, ca la noi, la români. În casa asta veche, acum pusă la punct, în pod, unde pe vremuri se afumau cîrmați, acum sunt camere. Da, în casa asta sunt patru dormitoare, deci ar fi între 8 și 12 locuri de cazare.
Mi-a plăcut mult cum s-au gândit la revitalizarea unei case vechi și cred că astfel de oameni sunt un exemplu de urmat. Ai o casă veche tradițională de la ai tăi? Păi uite, poți s-o transformi într-o sursă de venit și astfel să păstrezi vie și arhitectura țărănească. Cât te poate costa? De la caz la caz, dar suma ar în fi jur de 10.000 de euro, cum zicea și Florentina Pop, costuri care ar include transportul, reparațiile necesare și dotările de la interior. Și dacă n-ai fonduri, merită să vezi dacă le poți accesa pe cele europene. De ce ai păstra o casă tradițională? Pentru că aceste case vorbesc despre identitatea noastră. Prin arhitectură spunem cine suntem, cum gândim și arătăm ce ne deosebește de alți. În plus, păstrând vie tradiția demonstrăm că ne prețuim moștenirea istorică, adică îi prețuim pe bunicii, străbuniicii și înaintașii lor. E clară treaba, nu? Uite aici site-ul pensiunii marioara.ro. Până ajungi acolo te las să te bucuri de imaginile făcute de Gabriel Motică. Sper să te inspire și pe tine!
Foaaarte frumoasa toata gospodaria! Sa tot traiesti acolo! Si daca fata din poza de pe siteul lor e chiar Marioara, atunci si „gazdoaia” e frumusica foc 😀
Este superba, eu fac demult concedii in satul Mara si ne-am cununat religios eu si sotul in Harnicesti. Este Dumnezeiesc as spune, zici ca oamenii astia nu sunt atinsi de nimic rău. Sa-i vezi in zile de sărbătoare, își admira care mai de care camesile brodate manual pe panza(asa ceva cu pânza cu tot țesute sunt in jur de 2500-3000 lei!!), fustele si „jachetelw” acelea groase precum cerga din lana.si rezista in ciuda răutăților contemporane care tind sa ne dezbine ca Națiune. Cu drag
Superb ,, mi-ar place sa vad asa ceva mult mai des ,,felicitari proprietarilor.!
Buna Adela, saptamana trecuta am fost la pensiunea familiei Marinca. Pozele, desi sunt foarte fumoase, nu se apropie de ceea ce au facut in realitate sotii Marinca la Breb. Cinste lor! si bravo tie ca promovezi asemenea oameni frumosi. Dar a trecem la lucruri mai practice, cum zicea un parinte „interesul poarta fesul” :p. Si noi suntem o familie tanara, tocmai ce am cumparat un teren intr-un sat din vecinatatea Baii Mari. Am vrea sa reconditionam o casa veche batraneasca, maramureseana si sa o facem caminul nostru. Avem ceva banuti pusi de-o parte, dar nu destui. Am inteles ca ar fi ceva linii de finantare prin proiecte europene pentru restaurarii. Daca timpul iti permite ai putea sa imi dai mai multe detalii ori sa ma indrumi spre cineva care sa ma ajute cu ceva informatii. AM cautat si eu, dar limba de lemn ma omoara si nu am gasit informatii decat despre linii ce deja s-au inchis. Iti multumesc. Petra
Excelent! Exista un singur detaliu deranjant, caloriferul acela modern care apare in imagini. Daca s-ar gasi o solutie de mascare al acestuia, totul ar fi perfect.
CRT-ul ala e de mare efect! Chiar aminteste de vechile traditii maramuresene.