Când se schimbă tehnologiile și oamenii migrează de la sat la oraș, clădirile vechi, funcționale, cum sunt morile, de cele mai multe ori sunt uitate și părăsite. Dar când o astfel de moară se află într-un peisaj frumos, încojurată de pădure și apa râului trece pe lângă ea pentru unii nu poate fi decât un loc de vis. Așa au considerat și Agata și Peter când, în drumurile lor, au dat peste construcția acestei mori vechi. Da, păcat că nu mai au imagini cum arăta înainte moara de grâne, căci acum construcția simpă, dar trainică nu trădează felul în care a fost pradă uitării și cum intemperiile și nepăsarea au dus-o la stadiul de ruină. Dar, când ți se pune pata pe ceva, dintr-o coșmelie poți face un primitor loc pentru tine și prieteni.
Da, au cumpărat ieftin locul, respectiv terenul pe care se află moara și sperau să reușească să-l facă cât mai repede și cu bani puțini, dar după ce au achiziținonat proprietatea cei doi soți polonezi au aflat adevărul crud – construcția trebuia refăcută din temelie, iar costurile urmau să fie pe măsură. La început s-au descurajat constatând că podeaua era îmbibată de apă, acoperișul găurit, iar la interior își făcuseră cuib viețăti ale pădurii. Au dat peste lilieci, jderi, dar între fel asta le confirma că e un loc plin de viață. Deși inițial Agata se gândea la un proiect d e restaurare, adică să pună moara construită la începutul secolul XX în funcțiune, după ce au făcut planul de bătaie au realizat că nu e viabil. Până la urmă cine ar fi fost clienții? Așa că au hotărât să transforme totul într-o casă de vacanță, dar care să păstreze istoria morii.
Primul lucru și cel mai dificil a fost să dreneze apa de pe teren, să reducă debitul râului pentru ca să poată consolida fundația. Evident au turnat beton și au izolat-o zdravăn pentru ca pereții din lemn să nu mai fie afectați. Au recuperat tot lemnul vechi în stare bună ca și utilajele și mecanismele vechi ale morii. Chiar au chemat un specialist care să le recondiționeze și să le așeze cât mai aproape de poziția lor inițială. După consolidarea fundație și izolarea acoperișului au trecut la partea de organizare interioară. Clădirea a fost supraetajată pentru a se putea amenaja două camere de oaspeți, aproape dpuă apartamente. La parter a rămas zona de zi cu un living deschis, sufragerie și o mică bucătărie.
Dar când ai prieteni și familie mare, iar locul în care eforturile tale se văd și prind roade devine unul încântătot, ajungi să atragi o mică, dar importantă comunitate. Au reușit să repare și moara, deși nu o folosesc pentru măcinat cereale, dar cascada de apă pur și simplu face locul magic. Se potrivește acolo în pădure, completând concertul dat de păsări. Așa că pe lângă ei au mai construit și alți prieteni căsuțe, iar una dintre construcții funcționează ca un soi de bucătărie comună pentru toți, cu loc de grătar și la exterior. Punct de întâlnire și de socializare în aer liber. Cine s-ar fi gândit că odată cu moara transformată în casă de vacanță vor mai fi și alții convinși de frumusețea locurilor? Acum cei doi soți își amintesc cu greu anii cât au muncit la renovarea morii, căci memoria și-o păstrează pentru înmagazinea momentelor fericite petrecute de cei dragi într-un loc de poveste în mijlocul pădurii. Interesantă casă. Sper să te inspire și pe tine!
Sursa foto: Joanna Siedlar – Weranda CountryLike
Superb !