Am primit multe întrebări referitoare la proiecte de case tradiționale românești, mai exact dacă pot recomanda arhitecți care fac așa ceva. Ei bine, de data aceasta am primit răspunsul de la una dintre cititoare, Iuliana, care mi-a spus despre arhitectul Adrian Păun. M-au surprins plăcut proiectele lui pentru că așa ceva, atât de aproape de tradițional, chiar n-am mai văzut, dar și faptul că pentru cele mai multe modele de case are și proiectul de vânzare, iar prețurile sunt accesibile. Și nu e vorba doar de niște schițe (cum prezint eu aici), ci de proiectul cu totul, adică și partea de arhitectură, rezistență și instalații. Dar cum a ajuns arhitectul Adrian Păun să creeze astfel de proiecte? De ce mă întreb? Pentru că știu că în universitățile noastre partea de arhitectură tradițională nu se studiază. Ei bine, am aflat de la el cum a început totul și crede-mă că e o poveste pe cinste.
Arhitectul Adrian Păun este tânăr, adică are 43 de ani și mult timp a fost angajat într-o firmă de arhitectură. Acum câțiva ani, din postura de angajat, a primit o comandă de casă parohială într-o zonă de munte. Atunci, orice a desenat i s-a părut că nu se potrivește deloc cu familia preotului ce urma să locuiască în casa respectivă. Mi-a spus că era chiar mirat de faptul că orice tentativă de a reinterpreta arhitectura tradițională se finaliza cu ceva prea modern. Așa că și-a pus serios problema documentării și s-a apucat de citit, de vizitat locuri, astfel încât casa parohială ce urma să fie ridicată la țară să fie perfect încadrată în peisaj, dar mai ales să ofere familiei preotului o stare de bine, în acord cu stilul lor de viață.
I-a fost greu să învețe practic din nou ceea ce nu nu s-a studiat în facultate. În lipsa unei bibliografii, a unor repere clare, Adrian Păun a accesat toate surse posibile până când din cărți vechi, albume, reviste de arhitectură și vizite la muzee și case memoriale și-a format viziunea. Dar el nu s-a limitat la o reinterpretare a ceea ce în arhitectură e cunoscut sub denumirea de stil neoromânesc, ci a fost atent și la stilul occidental de concepere a locuințelor rezidențiale, inclusiv cele din America. De ce? Pentru că el știe că în istoria arhitecturii tot ceea ce era cândva de lux, mai apoi, după ani buni de zile, a devenit un reper, un standard pentru toată lumea. Uite, spre exemplu primul vas de wc din lume in porțelan a fost instalat într-un castel din Irlanda la 1904, evident pentru un artistrocrat de seamă al vremii. Era de două ori mai mare decât cele din ziua de azi. Dar acum vasul de wc nu e doar pentru cei care își permit luxul, ci a devenit clar un obiect absolut omniprezent în locuințele actuale.
Arhitectul Adrian Păun spune că în materie de arhitectură suntem cu cel puțin 50 de ani în urma celor din Occident tocmai pentru că o vreme prea lungă, adică din perioada interbelică până recent, la noi nu s-au mai făcut locuințe de lux, ci doar blocuri. Ca atare mulți specialiști au rămas în urmă cu tendințele referitoare la modul de locuire. Uite, mi-a dat și un exemplu vizavi de organizarea caselor americane, luate prea des în derâdere de către colegii lui de breaslă, în loc să le studieze și să înțeleagă mai bine motivele pentru care sunt proiectate într-un anume fel. Cum sunt proiectate? Spre exemplu, la americani există atât loc de luat masa pentru familie, cât și dining sau sufragerie. Deci cum ar veni sunt două sufragerii, numai că una este pentru invitați, iar alta pentru familie. De ce există două? Pentru că dacă în zona de familie poți fi dezordonat, în cea dedicată oaspeților și aflată aproape de intrarea în casă lucrurile rămân ordonate. Pe de altă parte nu introduci un invitat în intimitatea familiei tale, ci îl ții cumva mai departe într-o zonă formală.
Da, deci arhitectul Adrian Păun are grijă să integreze atât caracteristicile specifice stilului neoromânesc, dar este atent și la cum se vor modifica pe viitor standardele de locuire. El spune că și acum învață multe și se documentează mereu pentru că în materie de arhitectură tehnologiile noi care apar contează, la fel ca și modificările legate de stilul de viață al oamenilor. Dar care sunt elementele specifice stilului neoromânesc? Ei bine, partea de tâmplărie e specifică tuturor zonelor, la fel ca și prezența prispei, pridvorului, cerdacului, teraselor exterioare, cum vrei să le spui. Ca și formă, aspect și materiale, casele tradiționale diferă de la o zonă geografică la alta și e important ca arhitectul să afle unde e terenul pe care urmează a fi construită casa pentru a te sfătui mai bine în privința proiectului sau să-ți conceapă la cerere ceva unicat pentru tine și familia ta.
De ce e bine, spre exemplu, să ai un spațiu tampon între exterior și interior așa cum e cerdacul? Ei bine, uite, în zona de câmpie, dar nu numai, majoritatea oamenilor care construiesc case în mediul rural de fapt construiesc pe foste terenuri agricole. Asta înseamnă că aceste terenuri sunt lipsite de vegetație, deci nu sunt arbori care să umbrească construțiile. De aceea e bine ca o casă să fie protejată de un spațiu tampon. Dar ce spun eu de casă? Vorbesc de oamenii care vor locui în ea! În astfel de zone e foarte dificil și să-ți faci o grădină tocmai pentru că trebuie să o recreezi de la zero și să ai răbdare ca toată vegetația să se dezvolte organic, de la sine, treptat în ani de zile. Oricum, un cerdac, o terasă exterioară îți prinde bine pentru că umbrește casa, deci consumul pe timp de vară pentru aerul condiționat va fi mai mic, iar pe timp de iarnă ai loc suplimentar de depozitare pentru lemne sau pentru mobilierul de exterior.
Mi-au plăcut tare mult proiectele sale, însă am fost curioasă cum merg construcțiile, adică partea de șantier. Știu că sunt probleme cu meșterii, mai ales când e vorba despre a face ceva în spirit tradițional. Și da, am știut bine pentru că arhitectul Adrian Păun exact de asta s-a lovit, de lipsa meșterilor. Însă în decurs de trei ani de zile de când a pornit propriul lui birou frumos denumit Case Frumoase, a reușit să aibă alături un meșter tâmplar, un artist sculptor în lemn și o firmă de construcții al cărei patron este un român ce a muncit mult timp în Italia și acum s-a întors în țară cu experiență, dar și cu pasiune pentru estetică și lucru bine făcut. Are practic o echipă de colaboratori completă, dar câteodată, mai ales în privința caselor parohiale se lovește de lipsa banilor cu care se confruntă clienții lui și atunci se întâmplă ca aceste construcții să dureze mai mult sau să fie făcute compromisuri mai ales la partea de tâmplărie.
Dar știi ce? Mă bucur că există arhitecți precum Adrian Păun care ne pot ajuta să avem căsuța tradițională mult visată, dar cu tot confortul de secol XXI. Mai mult, Adrian Păun are și un blog unde publică articole foarte interesante despre clădiri cu istorie și din povestea cărora poți afla multe despre ce înseamnă arhitectură neoromânească și nu numai.
Mi-a plăcut tare mult de el pentru că a spus că înainte de fi disponibilizat de la fostă firma de arhitectură (din lipsă de comenzi) unde lucra ca și angajat, fiind apoi nevoit să o ia pe cont prorpiu, obișnuia să prezinte foarte mult proiectele pe care le crea. Adică vorbea mult despre ele ca să-i convingă pe oameni despre estetica și funcționalitatea lor. Acum, când este pe propriile picioare, și-a dorit și a reușit să creeze proiecte de case pe care doar le arată, fără să scoată un cuvânt, iar clienții spun singuri că este casa la care au visat. Arhitectul Adrian Păun spune că-și dorește să conceapă case frumoase pentru oameni care vor să trăiască frumos și că e conștient că o arhitectură de calitate nu doar că arată bine, ci îi face pe oamenii care locuiesc în casa respectivă să se simtă bine, să fie fericiți. Deci, fii pe fază și vezi proiecte lui, inclusiv prețurile pentru ele (de la 500 de euro) pe site-ul case-frumoase.ro, dar aruncă AICI un ochi și pe articolele de pe blog lui. De asemenea, îl găsești și pe Facebook și la numărul de telefon 0722.990.242. Sper să te inspire și pe tine!
8
Toat sunt superbe,dar cea mai frumoasa (ptr.gustul meu)mi se pare „Casa cu trei iezi”.
Arhitect avem (multumim ptr.informatii)dar constructorul?Aici este problema cea mai mare.Ducem mare lipsa de constructori constiinciosi si buni meseriasi.
Ileana, dupa cum am spus in articol, arhitectul Adrian Paun a reusit sa gaseasca si o firma serioasa. Deci, daca apelezi la el pentru proiect poti avea certitudinea ca o sa iasa frumos si bine 🙂
Pentru ca am ceva tangente cu domeniul constructilor, imi dau si eu cu parerea si spun ca, pentru cine nu are timp si cunostinte minimale, are sanse mici sa isi atinga obiectivul in parametrii planificati de timp si bani (mai ales). Si asta, oricare ar fi constructorul. Solutia este simpla si se numeste diriginte de santier. Adica angajatul beneficiarului care are si cunostiintele necesare si timpul necesar dar si autoritatea data de lege de a controla constructorul in toate activiatile acestuia legate de investitie. Fara avizul dirigintelui de santier, nu se poate face nicio decontare. Aparent pare o cheltuiala in plus. Dar daca aflati de la cei ce s-au crezut suficient de capabili sa isi asume si rolul asta, ce cheltuieli suplimentare au avut, (ba din costurile de reparatie a unor lucrari nesatisfacatoare, ba din cheltuielile in materiale consumate care nu se pot justifica, ba din cheltuilile indirecte rezultate din intarzieri., s.a) realizati ca acei bani puteau asigura liniste beneficarului si corectitudinea derulari constructiei.
Sunt cat se poate de acord cu dumneavoastra, domnule Mihai Burla, cu conditia ca dirigintele de santier sa fie de la o alta firma pe care o alege proprietarul casei dupa expertiza pe care o are acesta, deci nu de la firma care realizeaza constructia, asa cum se intampla de cele mai multe ori.
Extraordinar de frumoase!Aparenta lor calda, armonioasa este de dorit oricarei asezari din tara asta, in locul tuturor monstruozitatilor si strutocamilelor construite in ultimii 25 de ani!La cat mai multe proiecte vandute!Caci asta inseamna impunerea gustului si frumosului in peisajul nostru arhitectonic atat de maltratat estetic, inseamna victoria frumosului si a valorii asupra kitch-ului,inseamna rasplata celor ce fac arhitectura nu desen tehnic,inseamna respectul si promovarea culturii traditionale locale, maiastra, magistrala, de neinlocuit!Respect!
Ileana, dragostea mea (casa)!! Superba.
Multumesc,Adela!Ma bucur enorm ca ti-au placut casele si sper ca articolul tau sa ajute alte persoane asa cum blogul tau m-a facut sa redescopar frumusetea a tot ceea c’è este traditional.Articolele tale si proiectele domnului Paun m-au facut sa integleg ca intr-o astfel de casa as dori sa locuiesc.
toate sunt superbe! imi plac casele „un strop de fericire. multumesc!
Design-uri mai din sud asa… o „grinda” ardeleneasca n-ar strica 🙂
Are Adrian facute modelele si in ceva serios sau doar in Sketch-up?
Am sa le prezint curand si pe cele reale, finalizate dupa proiectele sale. Astept insa vremea mai buna pentru ca asta presupune niste deplasari Tibi 🙂
un V-Ray pt rendering nu ar fi stricat 😀
Toate sunt fff frumoase!
Pentru câteva clipe am început sa visez cu ochii deschiși, citind articolul tau și derulând imaginile. O evadare plăcută pentru o dimineață cu ceață!
Toate cele bune!
majoritatea sunt ‘romanesti’ mai putin vreo 2 cu alura saseasca-anglo-americana. felicitari pentru initiativa. ca si sfat pentru cei care isi doresc o casa traditionala, eventual si din materiale eco, chirpici, baloti de paie etc. mergeti pe un proiect cu stresini cat mai lungi, aplecatori, prispe de jur imprejur, pentru ca va fereste casa de infiltratii, chiar daca va ganditi ca o fundatie mai inalta e suficienta. puteti compensa lipsa de lumina cu ferestre mai mari. din aceste motive eu personal as opta pentru casa cu trei iezi.
din pacate nu functioneaza butonul pin it
casa martisor is so precious, I wish you’d come here and build a little village and show us what beauty can be in small homes. America is finally waking to being practical. I can’t only do practical. Love the homes, thank you
Foarte frumoase proiectele. Detaliile fac diferenta!
Imi plac foarte mult, sper sa apara pe plaiul mioritic cat mai multe
Imi place ca domnul arhitect a continuat sa studieze si ceea ce nu i s-a prezentat in facultate. Numai prin perfectionare continua putem cu adevarat avansa in orice domeniu.
Casele sunt frumoase si calde. Oamenii ar trebui, intr-adevar, sa faca un efort sa apeleze la un bun arhitect atunci cand isi construiesc case. Prea multe case construite in regim de amator, inestetice, exista in Romania. Se cunoaste interventia unui arhitect!
Designul de interior se poate schimba pe parcurs, dar arhitectura trebuie facuta corect de catre un specialist, de la bun inceput.
Utila resursa. 🙂
In sfârșit, un arhitect. Toate elucubrațiile și panaramele care se văd astăzi în țară sunt proiecte șalon ale unor arhitecți beți sau absenți de la cursurile de specialitate. Numai mințile bolnave au putut crea ”vilele” care au împânzit România în ultimii ani. Felicitări arhitectului!
Craiasa Zapezii este o casa care mi-a placut mult. As dori sa vad un concept de reinterpretare a unei case de lemn traditionale din Maramures. Este o zona nemaipomenit de frumoasa.
Intre toate aceste pareri ce afirma ca aceste case sunt ,,minunate”, chiar ,,perfecte”, pun si eu intrebarile : ce este acela un ,,kitsch”, ce este ,,pastisa” si ce inseamna o atitudine pasunista?
Pentru ca aceste trei cuvinte alaturi de stilul eclectic descriu ceea ce vedem in pozele ,,cute” cu casute traditionale-ish de mai sus.
Inteleg ca asta ,,se cauta”, asta vrea omul. Dar haideti sa iesim ca mentalitate din Evul Mediu si sa imbratisam arta si arhitectura contemporana.
Gabriel, nu pot să-ți răspund decât cu un alt articol. Te rog să te uiți și la film 🙂 https://adelaparvu.com/2016/08/14/de-ce-conteaza-sa-ai-o-casa-frumoasa/