Ți-am spus despre Ștefan și Gabriela din Timișoara care s-au hotărât să se mute la țară și despre cum au început să ridice mai întâi atelierul, denumit de către Ștefan cășuț, al cărui poveste am urmărit-o pe Instagram. Acest atelier a fost proiectul lor în 2015, pe care-l vor finaliza la începutul anului viitor, an în care vor să demareze și construcția casei unde vor locui. Dar căsuțul a funcționat excelent și ca loc pentru vacanță în acest an, loc unde Ștefan și Gabriela s-au bucurat de natură, de compania prietenilor și au avut satisfacția să-și vadă proiectul materializat. Dacă în primul episod ți-am povestit despre motivația lor și cum au început construcția căsuțului, de această dată am să-ți spun cum a finalizat la exterior totul, urmând ca în episodul trei să-ți povestesc despre interior.
Ștefan abia așteaptă sfârșitul de săptămână ca să meargă la curte, pe mica parcelă de pământ într-un sat de șvabi unde muncește pentru casa visurilor lor. De fiecare dată când gonește cu mașina ăși ia răgazul să mai facă poze pe drum, cam în aceleași locuri, observând cum se schimbă culorile, atmosfera, anotimpurile. Sunt amintiri dragi pentru el pe care le imortalizează și pe împărtășește cu noi pe Instagram, iar acum prin intermediul acestui articol. S-a chinuit să ridice atelierul, căci de la trei săptămâni cât estimase inițial prin primăvară când s-a apucat de el, abia prin toamnă a reușit să-l izoleze și să-l îmbrace. Anul acesta a avut parte de vreme caldă până târziu, așa că la exterior și la interior totul e finisat.
Totul este din lemn, așa că pe cadrele ce formează structura atelierului a întins mai întâi folie anticondens pe care a fixat-o cu ajutorul unui capsator. A folosit folie Kronfol 110 gr/mp și evident fiind fan Bosch a montat-o cu capsatorul din trusa lui verde, adică acest model. Peste folie, pe acoperiș a montat plăci de OSB3 pe care le-a cumpărat de la Dedeman. Apoi, peste plăcile de OSB 3 a montat o membrană bituminoasă pe care a lipit-o de plăcile de OSB. Practic a format un strat de siguranță în cazul în care ar mai exista înfiltrații minore de apă care să se scurgă printre scândurile din care a realizat învelitoarea acoperișului.
Dar ca să poată monta lambriurile de lemn pe acoperiș, peste membrana bituminoasă a pus contrașipci, care au devenit suport pentru scândile de lemn finale, ce sigilează acoperișul. Aceste contrașipci le-a așezat înclinate pentru a direcționa apa în jos, astfel încât să prevină înfiltrăriile de apă. Pentru toate prinderile Ștefan a folosit holzșuruburi de tip dulgher cu cap îngropat, pe care le recomandă și altor amatori de construcții din lemn. Ștefan spune că acete holzșuruburi trag bine contrașipca deoarece în a două jumătate a lor nu au filet. Și ca să fie sigur că înțelegem toți despre ce holzșuruburi vorbește ne-a făcut și poze.
În partea superioară contrașipcii, loc pe unde s-ar putea înfiltra apa, a tratat totul cu silicon bituminos de etanșare de la Sika. Acesta are menirea de a proteja lemnul de putrezire în cazul în care ajunge apa la el. Peste stratul de contrașipci a venit cu stratul final de scânduri poziționate intercalat. Pentur pereți a aplicat direct pentru membrana anticondens stratul final de scânduri, adică de lambriuri exterioare. Când a ajuns în această etapă, de a închis tot exteriorul, Ștefan a trecut la interior unde s-a ocupat de instalația eletrică.
Și-a dorit ca instalația electrică să fie ascunsă, așa că a mai perforat în structura atelierului în anumite zone pentru a crea orificiile necesare traversării cablurilor protejate în tuburi flexibile. Abia după finalizarea instalației electrice a trecut la izolarea cu vată minerală. A cumpărat vată minerală de tip plăci Bauderman (vezi în poză) și a tăiat-o cu un cuțit cu lama mare. Ștefan recomandă tuturor amatorilor să folosească mănuși, ochelari de protecție și chiar un combinezon de protecție pentru că vata minerală are niște cristale mici care pătrund repede în piele și provoacă iritații dureroase. A avut grijă ca vata minerală să fie debitată cât mai exact pentru a nu lăsa spații de trasnfer termic. Practic a sigilat cât de bine a putut fiecare bucată a construcției. La final a placat peste vată cu lambriu, aceleași tip de scânduri folosite și la exterior.
Ștefan și-ar fi dorit foarte mult ca ușa de la intrare să aibă integrat un hublou adevărat în ea, dar din păcate n-a găsit unul. Însă a confecționat ceva care să arate a hublou. A folosit plexiglas și rame solide pentru a configura un geam rotund, care nu doar că arată bine și îi conferă căsuțului o imagine deosebită, dar lasă lumina să pătrundă la interior pe timp de zi, plus că funcționează și ca vizor. Pentru intimitate a creat un stor din pâslă la interior, care se rulează ușor la nevoie.
Pentru cele trei ferestre mici de la exterior a creat o ramă metalică menită să le protejeze de apă și să prevină inflitrațiile. Rama din metal încadrează ferestrele și totul a fost vopsit în negru accentuând ochiurile casei. Negrul, vopsea mată Opal, a fost folosit și pentru fațada principală a casei, iar contrastul arată foarte interesant. Și pentru că este designer s-a îngrijit de detalii precum cablurile electrice și întrerupătoarele și prizele, care sunt tot negre. N-a fost lăsat nimic la întâmplare. Și abia aștept să văd interiorul, căci sunt sigură că spațiul mic de aici va fi unul cu adevărat deosebit. Deci, fii pe fază în ianuarie pentru următorul episod, căci Ștefan ne povestește cum a făcut totul. Sper să te inspire și pe tine!
Lista de scule și unelte folosite de către Ștefan pentru construcția atelierului Căsuț:
1.Fierăstrau circular staţionar – PCM 7S
2.Fierăstrău Circular – PKS 55 A carton
3.Fierastrau vertical – PST 650 Compact + 1 acc. valiza plastic
4.Rindea electrica – PHO 2000
5.Scula electrica multifuncţionala – PMF 190 E
6.Slefuitoare cu Banda – PBS 75 A
7.Capsator – PTK 3,6 LI
8.Bormasina – PBH 2800 RE
9.Infiletanta mica – Albastra – GDR 10,8 LI
10.Infiletanta mare – 4 PSR 18 LI-2 Upgrade (2 batt.) – 1,5 Ah
11. Polizor Unghiular – PWS 750-115 valiza plastic
[…] Ștefan Lazăr. Urmează Episodul 2 despre izolație și finisaje, apoi episodul 3 despre amenajarea […]
Acoperis :Folie, peste ea a pus OSB, peste el a pus carton, a batut sipci si a prins invelitoareaEu stiam OSB, peste el folia anticondens, sipci si apoi invelitoarea(tigla, tabla,sindrila etc)
Interior:vata minerala, folie bariera de vapori, lambriu sau rigips.Cum e corect ca mine sau ca el.Peste vata nu am vazut nici o folie, a prins lambriurile direct, ca sa nu mai spun ca eu stiu ca vata minerala trebuie sa acopere si grinzile, capriorii, popii etc.?????????
Marina e corect cum isi face fiecare la casa lui 🙂 Numai timpul va lamuri care e solutia corecta pentru fiecare.
Da ai dreptate, eu voiam doar sa stiu ordinea operatiunilor!!!
Sunt cateva operatiuni care se puteau face mai bine…
La acoperis: solutia aleasa e interesanta, de obicei insa se pun doua randuri de sipci(prima de la coama spre streasina) pentru a permite ventilarea. Aici probabil iarna sipcile vor fi un reazam de condens iar in timp vor putrezi. Dar poate nu-i asa o mare problema. La designul ales ar fi putut merge foarte bine pe varianta tabla industriala cu aceeasi forma in sectiune ca si rezultatul cu lemn. Varianta pe negru sau vopsit in negru ulterior ar fi fost chiar de efect.
La interior: chiar si acum, dar si in timp scandurile se vor strange, va aparea distanta intre ele. Umiditatea de 12% livrata de uscatorie nu o prea poti verifica si chiar si asa lemnul tot va lucra. In timp distanta dintre lambriuri/dusumea de pe pereti o sa fie tot mai mare. In lipsa unei folii peste vata minerala, zona devine destul de nociva. Sporii de la vata nu sunt tocmai sanatosi. Daca peste lambriu mai vine ceva….atunci ok, se mai estompeaza traseul vatei din aer. O folie ajuta insa si ca umezeala din casa sa nu intre in vata si sa-i diminueze caracteristicile.
1. Vata minerala bazaltica trebuie protajata impotriva umiditatii pentru a-si pastra proprietatile izolatoare. La interior se va monta o bariera de vapori direct peste stratul izolator (adica intre vata si OSB, placi ghipscarton sau lambriu). La exterior se va monta o folie anticondens (aceasta permite trecerea spre exterior a vaporilor proveniti din umiditatea remanenta in izolatie sau din posibile infiltratii de la interior; opreste patrunderea apei de la exterior provenita din condensarea vaporilor sau eventuale infiltratii de la ploaie). Folia anticondens se monteaza de regula peste un strat suport rigid (OSB sau placaj multistrat) atunci cand se opteaza pentru o structura usoara din lemn.
2. Structura acoperisului este asemanatoare cu cea a peretelui exterior, in cazul constructiilor din lemn pe structura usoara. Peste astereala (constand in scandura, OSB sau placaj) se monteaza o folie anticondens (din aceleasi motive mentionate mai sus), sipci de lemn (montate in sensul de curgere al posibilelor infiltratii), contrasipci (montate perpendicular pe directia sipcilor) si invelitoarea(tigla, tabla etc.)
Solutiile alese de Stefan au fost pentru reducerea costurilor cu „Casutul”, avand in vedere ca destinatia finala a spatiului va fi de atelier sau ceva de genu’.
Buna Adela,
Am si eu o intrebare:pentru casut au avut nevoie de autorizatie?
Multumesc pentru ca existi 🙂
MD
Mariana, de regula constructiile cu caracter temporar, adica fara fundatie, sunt cumva la limita legii. Poti sa nu ai nevoie de autorizatie, dar sa fii pregatit sa demontezi constructia daca autoritatile ti-o cer sau poti sa ai autorizatie pentru ele si sa stai linistit.
Cea mai buna decizie, pentru cei care isi permit. Pot deveni independenti energetic, foarte important daca avem in vedere ca vom avea obligativitatea de a monta contoarele inteligente care nu sunt decit un Big Brother care ne va controla fiecare miscare, fara a mai pune la socoteala si nivleul ridicat al radiatiilor nocive. A se vedea documentarul american cutremurator Take your energy back.
[…] că ți-am povestit până acum în episodul 1 și în episodul 2 cum designerul timișorean Ștefan Lazăr și soția lui Gabriela au găsit o minunăție de loc la […]