Au refăcut podul pentru a obține o locuință primitoare

Locuințele la mansardă au un aer cu totul aparte și cele mai multe dintre ele au fost odinioară doar spații de depozitare. Însă dacă au înălțimea necesară, iar planșeul suficient de rezistent, e păcat să nu fie transformate în spații locuibile, mai ales când e nevoie de așa ceva. Familiile se pot reuni sub același acoperiș, dar pe niveluri diferite, iar pentru tinerii căsătoriți varianta de a locui în mansarda părinților poate fi una mult mai economică decât achiziționarea unei case noi. Am ales să-ți prezint un exemplu de locuință la mansardă amenajată de către arhitecta catalană Cristina Carbonell pentru familia ei. Chiar dacă este o locuință de vacanță, merită să afli cum a rezolvat problema cu înălțimea spațiului, cum l-a folosit pentru așezarea mobilierului și cum l-a iluminat natural. Dar hai să-ți spun mai multe.

Inițial podul avea în lateral o înălțime de circa 70 de cm, de unde panta urca spre centrul acoperișului la circa 2,70 metri, dar nu era suficient. Arhitecta a refăcut proiectul pentru acoperiș și practic a schimbat întreaga structură concepută să aibă la interior înălțimea de 90 cm pe margini și să urce către centrul mansardei la aproape cinci metri înălțime. Asta rezolvat două probleme: la exterior s-a obținut o pantă mai abruptă perfectă pentru o casă la munte pentru ca zăpada nu se mai depună și mai apăse structura acoperișului, apoi la interior s-a obținut un spațiul locuibil confortabil, excelent iluminat natural, ferestrele Velux fiind prevăzute din faza de proiect și montate odată cu construirea noului pod.

Înălțimea de 90 cm în lateral a pereților contează mult pentru că asta oferă posibilitatea amplasării pieselor de mobilier destinate șederii, cum ar fi canapelele din living (care în general au înălțimea spătarului de 70-75 cm, șezutul fiind la circa 35-45 cm). Într-o mansardă spațiile, unde este nevoie de mobilier înalt sau dotări mari, cum ar fi frigiderul, dulapuri suspendate sau dulapuri pentru haine, trebuie prevăzute către centrul podului. Nu întâmplător aici bucătăria este configurată aproape pe mijlocul mansardei. Astfel s-au putut amplasa cu ușurință corpurile de mobilă suspendate și s-a putut găsi loc pentru frigider fără probleme. Apoi, pentru dormitoare s-a luat în calcul existența unui loc potrivit pentru dulapuri pentru ca ele să fie facil accesate și amplasate. Cele mai dificile locuri au fost lăsate pentru zona de living, adică acolo unde mobilierul destinat șederii poate fi așezat fără probleme.

Inițial bucătăria s-a dorit total separată de restul mansardei pentru ca mirosul de mâncare să nu ajungă peste tot, dar ulterior, după ce a fost închisă cu uși glisante și o fereastră interioară, arhitecta a observat că servirea mesei ar fi fost mai ușoară prin crearea unui oficiu de tip bar. Astfel, a renunțat la fereastra interioară către living, deschizând bucătăria, dar a păstrat ușile glisante pentru a direcționa aburul și mirosul către zona de zi și a-l împiedica să meargă către dormitoare. Având ferestre Velux, acestea sunt întredeschise când se gătește și totul se aerisește repede și bine. În apropierea oficiului deschis a amplasat locul de luat masa situat la rândul lui lângă o fereastră. De altfel, peste tot unde sunt zone importante se găsesc și ferestrele, ceea ce alungă senzația de spațiu mic. Mansarda măsoară în total circa 60 de metri pătrați, având două dormitoare, două băi, o bucătărie și living cu sufragerie. Include și zona de acces cu casa scării, precum și hol cu zone de depozitare.

În privința finisajelor arhitecta a ales ca lemnul de pin din care e structura acoperișului să fie tratat în alb pentru amplificarea luminii, iar la nivelul pardoselii și pentru o parte din tâmplăria interioară, inclusiv mobilier să existe lemn de stejar, peste tot băițuit în aceeași nuanță (vezi AICI cum ar arăta finisaje invers, cu alb pe pardoseală și stejar pentru plafon). Astfel, lemnul prezent peste tot imprimă o atmosferă caldă. Pe acest fundal a venit cu restul mobilierului, tratat în manieră rustică. Dar vezi canapeaua din living modernă însoțită de o măsuță rustică și un fotoliu clasic, iar pentru locul de luat masa un mobilier simplu, cu accente rustice.

Arhitecta a ales multe piese albe de mobilă pentru mai multă luminozitate, iar culoarea a imprimat-o prin decorațiuni, în special textile, cum ar fi perne, pleduri și covoare. Corpurile de iluminat mai mari sunt din sticlă tocmai pentru a mări senzația de spațiu și lumină, iar în rest a ales lămpi, suspensii, lampadare din metal cu un design industrial. Noptierele sunt înlocuite de măsuțe delicate din fier, iar pentru bucătărie a ales și zonă de vitrine pentru a păcăli ochiul cu planuri mai adânci și reflexii de lumină. Însă totul este ordonat și bine organizat, ceea ce conferă armonie interiorului. O casă mică și plăcută, de la înălțimea căreia se văd munții în zare. Sper să te inspire și pe tine!

Foto: ElMueble