adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (3)

In Idei pentru acasa

Cu ce m-a ajutat selectarea deșeurilor? Schimbările mici au efecte mari!

Am făcut primul pas pentru un stil de viață mai responsabil printr-o mică reorganizare la birou, unde lucrez alături de colegele mele arhitectele Ramona Isăcescu și Andreea Beșliu, plus colegii mei arhitecții Dragoș Isăcescu și Bogdan Balaban. Ți-am scris într-un articol anterior despre cum am procedat și ți-am atașat și imagini. Dar totodată ți-am spus că-mi doresc să implementez și acasă același sistem. Ei bine, a venit momentul să-ți spun despre rezultatele acestui experiment provocat de echipa IKEA România care mi-a lansat invitația de-a folosi ceea ce cred eu de cuviință din magazinul lor pentru a-mi fi de folos pentru un stil de viață mai sustenabil, mai apropiat de natură și evident cu grijă față de ceilalți. Deci hai să-ți spun rezultatele, dar nu înainte de a-ți posta și o imagine de acasă.

La birou am crezut că va fi greu să-mi obișnuiesc colegii cu selectarea gunoiului, dar n-a fost deloc greu. Ba mai mult, am aflat că această practică există în casa colegei mele Ramona Isăcescu. Cert este că ceilalți colegi și-au creat noi reflexe și le vine foarte ușor. Ca să mă amuz, într-o zi am ascuns recipientele FILUR pe care le-am așezat lângă frigider ca să văd ce vor face. Evident m-am trezit cu telefoane. Deci, da, a funcționat și funcționează pentru că până la urmă e o chestiune de obișnuință.

Dar cu ce ne-a ajutat noua abordare cu aceste schimbări mici? Am devenit mult mai atenți la cantitatea de gunoi pe care o producem. În loc de veselă de unică folosință ne-am orientat către cea din ceramică. Cafea e mai plăcută dintr-o cană decât dintr-un recipient de plastic. Și da, e mai plăcut să mânânci la prânz ceva gătit acasă sau un sandviș făcut acasă decât să cumperi de la un local în caserole de unică folosință. Practic, am conștientizat ce cantitatea enormă de plastic se poate aduna chiar și atunci când vine vorba despre munca la birou, dar și de faptul că nu mâncăm tocmai sănatos.

După doar o singură zi de cumpărat mâncare la caserole din oraș, coșul destinat plasticului se umplea. Apoi, ne-am dat seama că nu e deloc sănătos să cumpărăm atât de multe băuturi răcoritoare, evident în recipiente de plastic sau cele la doză de aluminiu. După patru săptămâni am umplut cutia destinată dozelor de aluminiu. Cei mai economi am fost cu hârtia, poate pentru că nu are legătură cu mâncarea. De asemenea, coșul pentru becuri este gol pentru că am cumpărat din start unele cu LEDuri care au o durată de funcționare mare și consumă puțin, iar la baterii mai avem mult până să le umplem, deci stăm bine.

Dar ce s-a întâmplat acasă la mine? Ei bine, mi-a fost foarte greu să implementez programul acasă. Și asta din mai multe considerente: 1. Lipsesc mult de acasă, plec devreme, ajung târziu, deci nu am control asupra comportamentului dragilor mei băieți; 2. Eu nu gătesc, ci soțul meu, care deja și-a făcut propriile lui reflexe și mi-a luat ceva timp să-l dezobișnuiesc de vechile obiceiuri; 3. Spațiul mic nu m-a ajutat să reorganizez repede totul așa cum îmi doream, deci a trebuit să-mi fac timp special pentru asta; 4. Obiceiurile vechi se educă greu și asta am simțit-o și în privința gemenilor mei. Dar până la urmă i-am dat pe brazdă pe toți.

Ce-a am făcut? Am schimbat organizarea în privința coșului de gunoi, unde în loc de vechea găleată unde se aruncau toate deșeurile, am pus trei recipiente VARIERA. Unul pentru resturi organice, de la mâncare, altul pentru plastic și altul pentru hârtie. Am achiziționat și un coș special pentru pungi și am eliberat astfel un sertar de la bucătărie. În plus, acesta fiind la vedere, folosim din ele pentru gunoi, iar pentru cumpărături avem sacoșe. Am renunțat să mai dăm 50 de bani pentru fiecare pungă de plastic, deci am redus numărul lor.

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (1)

Apoi, pentru balcon aș fi avut nevoie de o sursă de iluminat. În loc să extind instalația electrică, am decis să iau un corp de iluminat de exterior, un lampion SOLVINDEN care funcționează pe bază de baterie solară și este perfect. Apoi, pentru a-mi educa gemenii și ale fi ușor să transporte deșeurile din hârtie pe care le produc (sunt la liceul de artă și se adună multă hârtie la noi) le-am cumpărat două șacoșe IKEA pe care le pot purta ca pe ghiozdane în spate (sau le pui pe un cărucior) până la punctele de colectare, la fel și sticlele de plastic și alte lucruri de plastic care se aruncă.

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (6)

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (7)

De asemenea, am mai achizționat o etajeră KALLAX pe care am montat-o pe roți pentru a reorganiza cărțile din casă, dar și pentru a găsi loc pentru două categorii de deșeuri care se stâng mai greu, dar care trebuie reciclate: bateriile și becurile. Am pus etajera pe post de comodă în living și am eliberat dormitorul, unde soțul meu care e scriitor are acum mai mult loc pentru manuscrisele lui. Și făcând loc am făcut și ordine printre cărți, o parte din ele le-am donat, la fel și cu revistele care s-au cam înmulțit în timp. În living, în loc de veioze am montat două lămpi LJUSNING cu LEDuri în care am așezat fotografii, iar la baie am pus în loc de un simplu coș două unul pentru plastic, altul pentru hârtie.

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (5)

Cu ce ne-a ajutat asta acasă? Faptul că am devenit mult mai ordonați, dar și mai chibzuiți. Când vezi cât gunoi se produce într-o casă ești mult mai atent și pe ce dai banii, dar și cum e ambalat produsul respectiv. Ba mai mult, pot spune că nu înțeleg de ce nu există mai multe produse alimentare ambalate în recipiente returnabile sau reciclabile, iar în cazul multor altor produse, ambalajele mi se par excesive, cum ar fi pentru decorațiuni sau chiar mobilă.

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (4)

Acest experiment m-a ajutat și să descopăr faptul că sunt 493 de puncte de colectare a deșeurilor în București. Am dat și telefoane la aceste puncte de colectare pentru că am văzut că cele mai multe sunt specializate, adică colectează anumite categorii de deșeuri. Am stat de vorbă cu domnul Constantin Dumitru care are o astfel de firmă cu sediul social în sectorul 1, dar cu punctul de colectare în Buftea. Am aflat că prețul pentru un kilogram de PET (plastic) este de circa 0,6 lei, deci mai mare decât unul de fier vechi care este între 0,3-0,5 lei pe kilogram. De asemenea, am aflat că majoritatea acestor firme sunt interesate să colecteze cantități mari, deci ar fi mult mai bine ca la astfel de puncte să fie duse deșeurile dintr-un bloc întreg.

Spre exemplu, o asociație de proprietari poate colecta deșeurile și primi bani pentru ele. Din suma care ar reveni pentru deșeuri, se poate scădea prețul de transport, iar firma care colectează deșeurile face contract cu asocația, deci totul este legal și se lasă cu venituri pentru asociație. Din banii strânși se poate asigura, spre exemplu, salariul omului de serviciu sau se pot plante flori și copaci sau se poat face reparații la bloc. Domnul Constantin Dumitru de la AL&CO Recycling SRL mi-a spus că din păcate românii nu sunt interesați de colectare și habar nu au ce pierd. Adică, pe lângă bani, care nu sunt mulți, dar vorba aia sunt de primit nu de dat, blocurile, străzile, orașele noastre ar fi mai curate pentru că gunoaiele sunt clar duse într-un loc dedicat pentru a fi recuperate.

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, experiment IKEA sustenabilitate (3)
Am învățat multe din propria mea experiență și îți spun că oricât ar fi de descuranjant inițial, cu puțin efort chiar se pot face minuni, chiar putem trăi mai curat și mai împăcați că avem grijă de natură și de noi până la urmă. Da, poate părea banal, dar crede-mă că simplul gest de-a selecta deșeurile la tine acasă, te va face să vezi cu alți ochi toate deșeurile care zboară pe străzi, drumuri și autostrăzi. Dacă nu începem din propria noastră familie să reglăm niște lucruri care ne supără în afara casei noastre, nu vom avea cartiere, orașe, sate, drumuri, păduri curate.

Trebuie să începem să fim mai conștienți de asta. De aceea eu am să încep serios să mă interesez mult mai intens de treaba cu colectatul deșeurilor și revin pe acest subiect. Până atunci merită să faci un calcul: o singură familie (a mea) într-o lună de zile circa 8 kilograme de plastic, 5 kilograme de hârtie, 0,5 kilograme de fieroase și nefieroase, 11 baterii aruncate. Nu mai spun de ulei, care nu trebuie aruncat la chiuvetă sau la wc (și se strânge cam 0,5 litri). Înmulțește tot ce ți-am enumerat mai sus cu 50, numărul de apartamente într-un bloc (în cazul meu) și vei obține 400 kg de plastic, 250 de kilograme de hârtie și carton, 25 kilograme de fieroase și nefieroase, 550 de baterii. Câte să înghită și pământul acesta pe care trăim și din care ne hrănim? Cum să nu fim interesați de asta? Suntem prea sărăci ca să nu fim atenți la o resursă pe care pur și simplu o ignorăm. Deci, e cazul să începem reciclăm!

adelaparvu.com despe schimbari mici efecte mari, IKEA sustenabilitate (7)

10 raspunsuri pentru Cu ce m-a ajutat selectarea deșeurilor? Schimbările mici au efecte mari!

  1. Liliana spune:

    Este perfecta ideea ta, eu reciclez de cativa ani si tot adun saci sau saculeti si ii duc cu masina pe unde vad ca se colecteaza la liber. E geniala ideea cu asociatiile de locatari, de-ar fi unii receptivi cu asa ceva, ar trebui informati si daca vad ca se aduna bani s-ar putea sa le placa… Hai sa sheruim articolul ca sa fie cat mai multi informati

  2. Iuliana spune:

    Imi plac majoritatea articolelor tale dar seria asta despre reciclare o asteptam de multa vreme.Sper sa reusesti sa gasesti alte persoane care sa te urmeze (si de ce nu o campanie nationala),pentru ca acest subiect lipseste din educatia romanului!

  3. Cristina spune:

    Ati aflat daca exista firme care colecteaza uleiul din gospodarii? Multumesc

  4. Cristian spune:

    Buna ziua.
    Citesc toate articolele aparute si imi plac. DIn pacate nu reusesc sa fac/intru in posesia multor ide si lucruri interesante pe care le prezinti.
    De ceva vreme vreau sa fac etajere pentru carti si ce am vazut in poze imi place. Am mai gasit acest sistem dar de metai si nu imi suride ideea.
    Poti sa imi spui te rog frumos de unde e sistemul pentru carti, cel suspendat, din prima poza ?
    Multumesc pentru ajutor si spor la idei si cautari.

  5. Silvia spune:

    Mi-ai dat curaj sa insist cu reciclarea si in familia mea! Foarte utila postarea ta, multumesc!

  6. Iuli spune:

    Felicitari Adela! tie si tuturor pe care i-ai organizat sa faca asta. Ma bucur mult ca ai scris despre acest subiect care ma framanta si pe mine de ani buni de zile. Locuiesc aproape de Cluj si am adunat selectiv o cantittate bunicica de hartie, electronice, baterii, ramane doar sa gasesc unde sa le predau.
    Mult succes in toate!

  7. Magda spune:

    Sper sa se trezeasca lumea, de cand astep sa apara containere mari pentru sticle pe culori cum am vazut in Germania, containere pt. cutii de lapte, aluminiu. M-am bucurat enorm cand au aparut acelea pt. imbracaminte mai ales ca au nr. de telefon unde sa suni cand ajung prea pline. Draga Asela iti apreciez enorm efortul de a face lumea asta mai frumoasa si mai econoama.

  8. Toni spune:

    Eu lucrez felicitari si asa reusesc sa produc multe resturi de hartie. Le aruncam pana acum ceva timp cand am aflat ca nu e chiar asa de greu sa refolosesc acele resturi si sa imi produc propria hartie manual in care sa incorporez plante uscate, glitter, …. asa ca am „studiat” tutoriale pe youtube, mi-am facut singura rama, mi-am cumparat un blender de sacrificiu si… am pornit in aventura … multora le poate parea o activitate plicticoasa, dar acum sunt linistita ca nu mai arunc hartie si , mai mult, hartia handmade arata foarte frumos si e foarte speciala…

Lasă un răspuns la Cristian Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *