On 22 august 2017 In Colaboratori, Romania Mea 9

Inspirație din arhitectura tradițională de pe Valea Șomuzului

Bogdan Balaban este arhitect și redactor-șef al revistei Real Estate

Când ești pregătit să vezi Frumosul el îți apare în fiecare detaliu pe care majoritatea l-ar ignora. Da, satele noastre par vechi și părăginite, dar când îți propui să descoperi lucrurile cu adevărat seminificative vei da peste o mulțime de idei care te vor inspira. De această dată, arhitectul Bogdan Balaban, colaborator de-al meu și redactor-șef al revistei Real Estate îți va povesti, cu ochi de specialist, ceea ce merită luat în considerare atunci când mergi în vizită prin țară. Sfatul lui este simplu: inspiră-te din tradiția locului unde îți ridici casa, chiar dacă-ți dorești ceva contemporan, căci detaliile sunt cele care fac diferența. Dar hai să citești mai jos ceea ce-ți semnalează tânărul și talentatul arhitect Bogdan Balaban.

La granița Moldovei cu Bucovina, pe valea râului Șomuzul Mare, se afla câteva localități ce formează Valea Șomuzului. Locuitorii mândri, păstrători ai tradițiilor locului, a jocului, a țesutului și meștesugurilor de mult uitate, m-au transpus pe mine, călătorul bucureștean, în viața satului modern. Zona pare prinsă între două lumi care nu se contopesc niciodată, sau extrem de rar în cultura noastra urbană, dar conviețuiesc pașnic în Dolheștii Mari și Mici, la Baia și Fălticeni.

Am vizitat Valea Șomuzului cu scopul de a cunoaște zona, tradițiile ei, de a interacționa cu localnicii și valorile lor milenare, și mi-am propus să vă împărtășesc și vouă o parte din stilul tradițional al zonei, spre a vă fi inspirație în proiectele personale. Casa părintească, locul de odihnă într-o oază de verdeață, casa dintre păduri, sunt visele multor locuitori ai zonelor urbane și cu toții ne imaginăm mereu un colț perfect în care putem fi fericiți. Din acest motiv am ales în mica colecție fotografică să vă prezint câte un mic colț, o alăturare de materiale, texturi și culori diferite, care formează bogăția creativității locuitorilor zonei și ceea ce numim arhitectura vernaculară și arhitectură tradițională.

Dar ce înseamnă arhitectura vernaculară și arhitectură tradițională? Pentru a înțelege mai bine diferența între cele două, vă spun că vernacularul include doar arhitectura tradițională sau contemporană, realizată de omul nespecialist în construcții, dar care prin tradiție, exemplu, și cunoștințe moștenite realizează arhitectură. Arhitectura tradițională este un fapt de cultură, ce cuprinde realizările arhitecturale ale epocilor trecute, realizate de meșteri sau nu, specifice culturii locale, fie ele vernaculare sau nu. Un exemplu de locuință tradițională este cula oltenească, iar unul de arhitectura vernaculară este șura construită de însuși proprietarul neinstruit în ale construcției, dar care a moștenit oarece deprinderi și cunoștințe în domeniu, datorită necesităților vieții la sat. În același timp, în categoria vernacular se încadrează și improvizațiile balcoanelor in consolă din Ferentari sau în general toate improvizațiile și construcțiile făcute după bunul plac al beneficiarului, care se consideră pe sine designer, creator.

Dacă există un lucru ușor de remarcat în zona Șomuzului acesta este abundența culorilor. Începând cu muzeul din Baia și continuând pe toate străzile satelor, petele culorilor intense se impun cu rapiditate, ca expresie artistică specifică zonei. În cadrul muzeului putem observa țesăturile realizate la războiul de țesut, cu motive florale sau dungile specifice țoalelor de cordele, cum sunt ele numite tradițional.

Dincolo de țesăturile existente în orice casa tradițională, și fațadele însăși sunt colorate expresiv. Anexele gospodărești sau chiar locuințele au nuanțe de cărămiziu, portocaliu, verde, galben, albastru și sunt decorate cu elemente specifice zonei. Elemente din lemn traforat sau sculptat sunt prezente la mai toate casele, streașinile având spazie modelată rustic, cu motive organice de cele mai multe ori. Culorile prezente pot fi regăsite cu ușurință și în zone din Peninsula Scandinavă unde lemnul vopsit în culori închise este un element popular, sau culorile deschise ca verdele, albastrul și violetul care sunt găsite mai ales în zona mediteraneană.

Mixul de culori și accente ce pot fi încadrate cu ușurință în alte zone geografice se datorează probabil și mixului etnic prezent aici în perioada interbelică. Deși acum nu mai este o realitate curentă, urme culturale ale grecilor, turcilor, ucrainienilor sau evreilor, au rămas ca mărturie a prezenței lor. Deși culorile sunt greu de ales când vine vorba de construirea unei case, în domeniul caselor tradiționale, o culoare puternică pe detalii sau ca fond nu face decât să evidențieze frumusețea lor. Atunci când vreți să renovați casele bătrânești, va puteți documenta, privi la celelalte case cu specificul zonei și cu siguranță veți găsi culori îndrăznețe în multe din satele românești.

Pentru a completa atmosfera tradițională și veche este importantă tâmplăria. Ușile masive din lemn și metal sunt doza perfectă de atmosferă medievală sau tradițională. În aceeași măsură, ferestrele mari sau mici, ce amintesc de casele fortificate, încadrate colorat și cu aceeași îndrăzneală ca la culorile de fațadă sunt elemente din care ne putem inspira pentru colțul nostru tradițional.

Pentru că viața satului este incompletă fără imaginea fântânilor am fotografiat și trei dintre acestea. Cea albă, din curtea casei părintești din Dolheștii Mici, aparținând doamnei Mirela Nechita, o doamnă antreprenor, care și-a amenajat casa părintească fiind insipartă de blogul Adelei. Tot din curtea casei ei este și movul. Când intri în curte se revarsă asupra ta un aer de romantism combinat cu motivele tradiționale locale ce decorează casa. Un mix nu foarte des întâlnit, dar care te relaxează rapid și este completat de o pisică albă și pufoasă cu care ne-am jucat toti vizitatorii. Movul ales de doamna Nechita este îndrăzneț și evidențiază frumusețea casei inconjurată de vegetație. Alb, mov, roz și culorile florilor la care s-au adăugat treptele și soclul vopsite gri. Combinația a reușit să transforme casa într-un loc de poveste și perfect pentru relaxare. Așadar, tradiționalul poate deveni cu ușurință romantic, atunci când culorile folosite si elementele de decor sunt bine alese. Dincolo de faptul că este o abonată constantă la articolele de pe blog, o iubitoare de frumos, design și arhitectură, Mirela conduce și propria firmă din Fălticeni, Natallia Decor care se ocupa de galerii, țesături, lenjerii și decorațiuni interioare, unde primează culorile și motivele organice florale și nu numai.

Fântânile sunt elemente esențiale pentru calitatea vieții, și deși cei mai mulți locuitori au canalizare și apă curentă, tradiția fântânii a fost păstrată vie, și sper să rămână astfel, deoarece popasul cu apă rece și limpede la fântâna satului, este un laitmotiv al copilăriei celor ce ne-am putut bucura de viața la țară.

Pentru a crea un spațiu inspirat din tradițiile satului, drept spus, ceva mai modern ca ceea ce putem vedea la Muzeul Satului, este important să privim detaliile, culorile, sculptura lemnului și natura elementelor decorative. Mixul de materiale ca piatra și cărămida alăturate ușilor și ferestrelor din lemn masiv cu elemente metalice proeminente, înconjurate de vegetație naturală, sunt doar câteva din principalele elemente ce pot fi ușor realizate și încadrate oriunde pentru a reuși realizarea unui stil tradițional, rustic, dar și cu influențe romantice. Sper ca după acest articol să te uiți mai cu atenție la detaliile caselor tradiționale din zona ta și să te inspiri din aspectul lor pentru a-ți face și tu o casă frumoasă!