adelaparvu.com despre lumea dupa coronavirus, in foto echipa Mediated Matter Group si arh. Neri Oxman, incadrati de bio instalatia Aguahoia 2018, Foto Mediated Matter

In Eseuri si idei altfel

Ce lecții ne învață Coronavirus?

Am citit zilele acestea postări, articole, am recitit cărți despre istorie și am vizionat documentare, ca să înțeleg de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă. Dar mai mult decât atât, am vrut să deslușesc ce lecții avem de învățat. În istoria omenirii orice eveniment global, mai ales când a fost vorba despre pandemii, ne-a modificat societatea și ne-a forțat să adoptăm un nou mod de viață. Oamenii, conform consemnărilor istorice, în ciuda cunoașterii și informațiilor, pe care le-au dobândit de mii de ani, s-au dovedit a fi leneși, nu vor să învețe, dar cumva acest Univers îi forțează să asculte și să învețe prin suferință. Și nu o spun eu, ci oameni mai deștepți ca mine, precum filozoful Umberto Eco, filosoful Sir Roger Scruton, psihologul canadian Jordan B. Peterson, istoricul Yuval Noah Harari, istoricul și analistul financiar Jacques Attali, dar și mulți oameni de știință pe care-i găsiți pe platforma TED, care pentru mine sunt surse științifice, documentate și de încredere, care comunică și online, pe lângă lucrările de succes pe care le-au scris și publicat. Problema este că oamenii, când ajung la o răscruce majoră în societate, trebuie să aleagă. SĂ ALEAGĂ! Aici este liberul arbitru. Deci, ce alegem să învățăm și să înțelegem din pandemia Coronavirusului? Ce alegem pentru viitor?

Cea mai de încredere sursă despre pandemie o puteși accesa direct pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății. Vezi aici site-ul www.who.int și aisi linkul special pentru coronavirus www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019

Cea mai de încredere sursă despre pandemia COVID-19 o puteți accesa direct pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății. Vezi aici site-ul www.who.int și aici linkul special pentru Coronavirus www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019

De ce apar virușii? La această întrebare au răspuns oamenii de știință, încă din 2012 când s-a făcut o analiză științifică în care cercetătorii au atras atenția asupra faptului că natura îți reglează singură populațiile de animale și oameni. Pe scurt, când o populație atinge un prag critic, apar virușii, tocmai pentru că animalele și oamenii își ocupă reciproc teriroriile.

De ce apar virusurile? La această întrebare au răspuns oamenii de știință, încă din 2012 când s-a făcut o analiză științifică în care cercetătorii au atras atenția asupra faptului că natura își reglează singură populațiile de animale și oameni. Pe scurt, când o populație atinge un prag critic, apar virusurile, tocmai pentru că animalele și oamenii își ocupă reciproc teritoriile. Planeta poate suporta doar un anumit număr de populații. Am aflat toate acestea dintr-o postare a lui Adrian Voinescu, tatăl unui copil bolnav de cancer (acum vindecat, vezi video mai jos), care a căutat singur să înțeleagă de ce apar astfel de boli. A ajuns să descopere mult mai multe, dar grație informațiilor pe care el le distribuie, am ajuns să caut și eu surse științifice. Uite, le-am găsit AICI pe site-ul guvernamental SUA dedicat lucrărilor medicale, iar articolul integral în The Lancet, una dintre cele mai prestigioase edituri științifice, care publică lucrări de cercetare din toate domeniile medicale.

Eu sunt un om, care dincolo de preocupările profesionale, încerc să văd alte substraturi ale evenimentelor. Încerc să văd tabloul de ansamblu, punând cap la cap informațiile, într-un mod cât mai logic și rațional cu putință. Punctul meu de vedere este unul dintre posibile moduri în care poate fi percepută toată situația generată de acest virus, dar mă simt datoare să-l comunic pentru că poate reușim să învățăm împreună, să ne ajutăm unii pe alții, astfel ca, în final, să facem alegerile cele mai bune pentru noi toți. Și o iau metodic, pe puncte. Trebuie să vă alocați timp ca să citiți linkurile către articole și să vizionați și materialele video pe care le-am postat aici, în relație cu fiecare constatare pe care am făcut-o.

Ce am constat?

1.Că modul nostru de viață e complet greșit. Este evident acest lucru, numai dacă ne uităm cât de poluate sunt toate locurile din țara noastră, nu mai spun de restul planetei. Asta vorbește despre egoism, despre exploatarea iresponsabilă a resurselor. Totul doar pentru ce? Pentru profit. Producem mult, consumăm mult, într-un ritm galopant, dar din niște resurse limitate. Nu poți tăia la nesfârșit pădurile, nu poți felia toți munții pentru marmură, calcar, granit, nu poți folosi tot pietrișul râurilor pentru betoane, nu poți face la infinit ceramică din pământul planetei. Nu în ritmul actual! Noi consumăm în zeci de ani ceea ce planeta a produs timp de milioane de ani. E logic ca problemele climatice să apară, nu?

Materialul video de mai sus este disponibil și cu subtitrare în limba română. A fost realizat de: Darinka Montico, Voce: Giulia Chianese, Muzică: „Cold Isolation”, David Fesliyan, Toate creditele aici.

2.Nu este deloc normal ca prețul caselor noastre să fie atât de ridicat, iar materialele folosite pentru ele să nu dureze o viață și să nu fie sustenabile. Cum e posibil ca doar în urmă cu două generații, oamenii simpli să-și fi permis să-și facă locuințe, fără a fi îndatorați pe viață? De ce am ajuns la nebunia creditelor, dar și la nebunia consumerismului? De ce trebuie să ajungem să ne refacem complet casele după zece ani? De ce nu putem să ne facem casa o dată și bine pentru totdeauna pe care să o întreținem constant, cu un efort mai mic de timp și bani? Admirăm clădirile vechi, ridicate în urmă cu 100, 200 de ani și vedem că materialele din care erau ridicate erau mai sustenabile, naturale, dar și rezistente și prietenoase sănătății noastre, comparativ cu ce avem acum. E adevărat că le construiau mai încet, mai metodic, nu era graba asta nebună. Dar pentru grabă, pentru confort rapid, plătim un preț foarte mare: credite pe zeci de ani de zile și locuințe din materiale care se pot monta rapid, dar despre care încă nu avem o istorie vizavi de impactul asupra sănătății noastre (vezi izolarea și super izolarea locuințelor, dar și problemele datorate igrasiei și mucegaiului). De ce nu ne folosim de toată cunoașterea acumulată pentru a construi case sustenabile, în acord cu natura, dar în care putem avea un trai luminos și sănătos? De ce nu se implementează bioarchitectura? De ce continuăm cu aceleași materiale și sisteme care costă? Pentru profit. Să faci ceva sustenabil presupune mai puțin consum, ceea ce nu doresc companiile. Pur și simplu ele nu cunosc un alt mod de a opera. Îi putem noi presa să aleagă modul corect pentru toată lumea prin cererile pe care le formulăm, prin materialele și produsele pe care alegem să le cumpărăm.

Case sustenabile construite în Elveția și proiectate de arhitectul Peter Vetsch.

Case sustenabile construite în Elveția și proiectate de arhitectul Peter Vetsch.

3.Aglomerările urbane sunt defavorabile unui stil de viață sănătos. Aici intervine poluarea datorată traficului, probleme de igienă urbană (vezi problemele cu gropile de gunoi, cu canalizările), probleme de sănătate manifestate prin alergii, afecțiuni pulmonare, stres etc. În istoria omenirii, poți vedea cum utopia cetăților a dispărut în urma pandemiilor de ciumă. Oamenii au renunțat să mai locuiască închiși între ziduri și au populat zonele de lângă ele. În plus, nici azi oamenii de știință nu-și explică dispariția unor civilizații, care au lăsat în urma lor așezări cu construcții fabuloase, începând de la egipteni și terminând cu noi cetăți descoperite în jungla amazoniană. Dar da, iau în considerare probabilitatea ca o pandemie să-i fi determinat pe acești oameni să părăsească ceea ce construiseră ca așezare urbană aglomerată. Care ar fi soluția? Să construim așezări gândite în relație cu mediul înconjurător și cu respect față de sănătatea tuturor. Urbaniștii ar trebui lăsați să vină cu ideile lor sustenabile, oamenii de știință ascultați pentru că au soluții și argumente. Problema? Politicienii și autoritățile locale, care nu vor mai avea cum să ia spăgi, să facă rapid bani încasați din comisioane pentru autorizații date fără responsabilitate față de nimeni și nimic. Dacă totul se face bine, nu mai este loc pentru corupție, corect?

Aveți subtitrare în limba română pentru a afla despre ideile arhitectei Neri Oxman care propune Bio-Arhitectura, ca alternativă sustenabilă la materialele folosite azi, materiale care poluează planeta și ne deteriorează sănătatea. 

4.Tehnologia avansată nu ne-a făcut oameni mai buni. E foarte ciudat cum noi ca oameni avem în ziua de azi tehnologii avansate, dar calitatea umană din punct de vedere etic, moral, spiritual nu a avansat. De ce? Pentru că e vorba despre alegerile pe care le facem, de lipsa noastră de implicare în societate și de liderii greșiți pe care alegem să-i urmăm. Tehnologia în sine, avansul ei poate fi bun, ne poate ajuta, dar stă în puterea noastră să alegem cum o folosim. Spre exemplu, Internetul poate fi comparat cu o unealtă simplă, un cuțit. Este în alegerea ta cum îl folosești: îl poți folosi să tai felii de pâine pe care să le împarți altora, dar la fel de bine poți înjunghia alți oameni. Deci? În loc să folosim tehnologiile pentru a deveni oameni mai buni, cei mai mulți dintre noi aleg să rămână mediocrii sau să dea curs răutăților din spatele unei tastaturi. Cum ne folosim telefoanele mobile? Pentru a propaga egoismul. Poze cu noi, cu noi și iar cu noi. De ce nu propagăm informații, cunoaștere, de ce nu alegem aceste tehnologii să devenim mai informați, mai conștienți, mai evoluați spiritual, mai buni? Pentru că suntem leneși și aroganți. În loc să învățăm, să ne educăm, să căutăm informații relevante pentru a afla mai multe despre noi, despre scopul nostru, despre cum putem fi de folos societății și lumii, ne concentrăm doar pe lucruri materiale, pe cantități de obiecte, pe bani, pe competiție, pe profit, pe așa-zisul statul social. Fiind practic niște maimuțe, nu facem efortul să ne educăm și să devenim oameni înzestrați cu conșțiință, ci alegem să fim în continuare maimuțe, dar cu telefoane mobile, laptopuri, electrocasnice, autovehicule, roboți. Dar ne putem schimba. Putem alege corect. Putem face asta, pornind de la preocupările pentru sănătatea noastră.

Un băiat din Brașov, Cripin Alexander Voinescu, ne spune în materialul video cum a reușit să învingă cancerul. Este o lecție pe care o împărțășește nu ca și soluție universal valabilă, ci ca o poveste personală din care pot învăța și alții. Tătă lui, Adrian Voinescu, a deschis o pagina de Facebook/ProtocolulVerdeVindecăNaturalCancerul, unde vorbește despre remedii testate pe fiul lui și ale studii din domeniu.

Prezentarea de mai sus are subtitrare în limba română. „Odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale se dezvoltă și tehnologiile conștiinței”, zice Dada Gunamuktadanda, fost medic, acum yoghin. El vorbește despre importanța conștiinței ca realitate pe care o împărtășim cu toții, iar cercetători din diverse domenii, în special cei din fizica cuantică, realizează că astfel de afirmații merg mână în mână cu observațiile lor. Vezi aici site-ul lui www.consciousfrontier.org.

5.Timpul nostru a devenit mai scurt, populat de activități care ne îndepărtează de familiile, educație și cunoaștere. Mi se pare incredibil cum viața profesională a ajuns să ne ocupe timpul în defavoarea vieții de familie. De ce avem atâtea tehnologii care ne promit că ne scurtează timpul pentru activități de rutină, treburi casnice, dar totuși nu mai avem timp deloc pentru familie, prieteni, pentru a admira fabuloasa planetă pe care trăim? Pentru că ne dorim foarte multe într-un timp extrem de scurt. Vrem de toate: mașini, case, obiecte, haine de firmă, călătorii, mâncare exclusivistă, conturi în bancă. Prețul pentru ele: muncă multă pentru mai mulți bani. Bani de care nici măcar nu ajungem să ne bucurăm. Trece viața pe lângă noi și noi pe lângă obiectele pe care le cumpărăm în urma unei munci istovitoare. Pentru ce muncim? Pentru obiecte? Apoi, sunt țări ca a noastră, unde timpul ne este furat și de către autorități. Spre exemplu, pentru a plăti taxe, pentru a obține autorizații ești plimbat cu hârtii, în loc ca tot procesul să-ți fie facilitat pentru că oricum poți fi verificat online. Timpul este singura resursă pe care nimeni, absolut nimeni nu ne-o poate da înapoi. Vă rog să vă gândiți serios la asta și la cum vreți să vă petreceți acest timp, în această viață.

Fumio Sasaki, scriitor japonez, a scris cartea Adio Lucruri, vorbind despre noul minimalism japonez. Nu e doar un stil de amenajare interioară, ci un stil de viață. După ce și-a regândit toată viață în raport cu spațiul și lucrurile, a ajuns la concluzia că nefiind preocupat de ele, are mai mult timp pentru viață, pentru prieteni, plimbări în natură, lectură, educație, spiritualitate.

Fumio Sasaki, scriitor japonez, autor al cărții „Adio Lucruri”, publicată la Humanitas, vorbește despre noul minimalism japonez. Nu e doar un stil de amenajare interioară, ci un stil de viață. După ce și-a regândit toată viață în raport cu spațiul și lucrurile, a ajuns la concluzia, printre altele, că nefiind preocupat de ele, are mai mult timp pentru viață, pentru prieteni, plimbări în natură, lectură, educație, spiritualitate.

6.De ce educația, cercetarea și sănătatea costă atât de mult în era Internetului? Instituțiile de sănătate, cercetare și cele educaționale au fost forțate, în lipsă de finanțare guvernamentală, să ajungă să imite modelul companiilor, care și-au propus să facă profit. Dintr-o dată calitatea a devenit mult mai puțin relevantă comparativ cu cantitatea. Spitalele, universitățile, centrele de cercetare sunt într-o cursă continuă pentru a atrage cât mai mulți clienți, cât mai multe fonduri private. De ce? Pentru că statele lumii nu mai sunt interesate în a-și sprijini cetățenii să fie sănătoși și educați. Cu toate acestea, deși alocă unele bugete pentru educație, cercetare și sănătate, au inventat sisteme birocratice prin care banii nu ajung unde trebuie, ci sunt sifonați de către politicieni. În mod normal, orice guvern ar trebui să ajute sistemele de sănătate, universitățile, centrele de cercetare și instituțiile culturale, să le sprijine cu fonduri consistente, astfel ca cetățenii să fie sănătoși și educați, deci să progresăm ca și societate. Este evident că liderii actuali ai lumii, din toate statele, nu au acest interes. Sunt prinși în cercul consumerismului, în cel al profitului, al banilor, al corupției. Ei nu știu, nu sunt pregătiți pentru un alt sistem. Este comod acest sistem, care pentru ei funcționează. Corupția nu există doar la noi în țară, este peste tot și e generalizată tocmai pentru că sunt exploatate niște fonduri destinate nouă, cetățenilor. În era Internetului, când datele există online, câți dintre voi accesați informațiile privind alocarea de fonduri către educație și sănătate? Câți dintre voi, în era Internetului, știți care sunt fondurile alocate de persoană pentru educație și sănătate? Cei mai mulți dintre voi ați renunțat să vă gândiți la asta și alegeți să suportați singuri efortul financiar atât pentru sănătate, cât și pentru educație. Adică plătiți la privat, plătiți chiar și la stat, deși contribuiți financiar prin taxe. De ce? Pentru că nu aveți încredere nici în politicieni, nici în sistemul de sănătate și nici în cel de educație. De ce? Pentru că nu aveți de fapt încredere în voi. Știți că nu v-ați implicat, nu ați mers la vot, nu v-ați informat. Ați crezut că dacă trăim în era Internetului, cineva se va ocupa de aceste lucruri. Ei bine, acel cineva mizează pe lenea noastră, constatată istoric. În era Internetului, ar trebui să facem presiune pentru binele nostru, al tuturor. Ar trebui să identificăm potențialii lideri care sunt empatici, cei care ne răspund la comentarii, la emailuri, cei care se implică și care au argumente, proiecte și planuri bazate pe cercetare, pe studii științifice, pe dovezi palpabile, nu pe vorbe și promisiuni. Dar nu vom găsi liderii empatici, fără ca noi să acționăm, să verificăm, să întrebăm, să căutăm.

Despre cât de important este să știm ce alegeri facem după această pandemie, ne spune și istoricul și analistul financiar Jacquest Attali, într-un articol recent postat pe blogul său. Vezi AICI.

Despre domeniile de activitate care vor avea impact după pandemie, dar și despre necesitatea alegerii unor lideri empatici, ne spune și istoricul și analistul financiar Jacques Attali, într-un articol recent postat pe blogul său. Vezi AICI.

7.De ce cultura a devenit superficială și mediocră? Pentru că adevărata și înalta cultură presupune timp și resurse financiare, după cum argumenta și Umberto Eco. Și aici la fel, guvernele statelor sprijină prea puțin cultura. Verificați bugetele alocate oriunde în lume pentru artiști, scriitori, pictori, sculptori, teatre, cinematografie, fotografie și ce mai vreți voi. Sunt infime în comparație cu PIBul lor. Ce pot face creatorii de cultură într-o societate avidă de mai mult, de mai repede, de mai ieftin, fără sprijin de nicăieri? Încearcă modele de consumerism pentru a se adapta societății. E bine? NU! Avem nevoie de cultură pentru că ea ne ajută să ne transformăm din maimuțe în oameni conștienți. Alături de educație, cultura este cea care ne poate ridica moral și spiritual. Da, cu siguranță sunt mulți care vor spune că e nevoie și de credință pentru spirit. Dar la fel se întâmplă și cu bisericile. Ele au ajuns să se gândească la profit și prea puțin la nevoile sufletești. Secole de-a rândul bisericile au fost cele care au propagat și finanțat chiar educația și cultura. Acum ele sunt complet dezbinate și chiar în competiție. Cert este că toate au ajuns mediocre și superficiale pentru că nu sunt sprijinite de guverne. Banii noștri, ai contribuabililor nu sunt direcționați către a ne face mai educați, culți și spirituali. Nu, acești bani ne sunt furați, în timp ce suntem lăsați în beznă. Am ajuns să considerăm că nici nu avem nevoie de cultură, de artă, de spiritualitate. La ce ne folosește când uite, rămânem fără joburi? Ei bine ne folosește! Cum să evadăm din grijile și necazurile noastre dacă nu prin artă, cultură și spiritualitate? Unde ne mai hrănim sufletul și mintea? Dacă nu le mai hrănim, nu ne mai întrebăm de existența lor, nu ne întrebăm despre scopul și rostul nostru pe lumea asta. Rămânem pur și simplu niște maimuțe care muncesc în van, plătind taxe, fără să beneficieze practic de o viață mai bună.

Un documentar realizat de filosoful Sir Roger Scruton pentru BBC, filosof care ne explică de ce este importantă cultura și mai ales valoarea universală pe care o promovează aceasta: frumosul.

Ce lecții putem învăța din această pandemie?

Prima: Este în alegerea noastră să ne schimbăm modul de viață! Avem puterea vocilor noastre ițite acum prin Internet. Avem puterea voturilor. Avem puterea de a ne informa, cerceta, verifica. Avem puterea să hotărâm nu doar pentru noi și copiii noștri, ci pentru toată oamenirea. Ce putem alege? 1. Să continuăm acest carusel, care va duce exact la același efect – un nou virus sau 2. Putem alege să trăim cu respect unii față de alții, altruiști și în spiritul planetei, cu mai puțin, dar mai bine, bucurându-ne de timpul petrecut în această viață, pe acest pământ fabulos, alături de toți oamenii. Și da, e timpul să facem scenarii altruiste, să punem pe hârtie idei, să ne gândim serios cum vrem să trăim de acum încolo.

A doua: Să fim atenți și să avem încredere în cercetători, în oamenii de știință, în oameni de cultură, la cei care ne oferă date și informații adevărate, idei argumentate pentru că ei comunică și pe Internet, nu doar la tv. Și da, să fim atenți la orice măsură drastică propusă de către orice autoritate ca fiind temporară pentru că ea poate deveni permanentă, după cum avertiza istoricul Harari. Sunt vremuri în care noi putem supraveghea și reacționa la deciziile statelor lumii, înainte de a lăsa guvernele să ne supravegheze și să ne direcționeze reacțiile așa cum vor ele. Deci, informați-vă! Verificați sursele citate, întrebați, cereți lămuriri. Fiți oameni, nu maimuțe. Istoric vorbind, orice nenorocire, a fost folosită pentru a fi instaurate noi forțe de putere. A venit momentul ca noua forță să fie una altruistă – cea a oamenilor responsabili, cea a bunului simț, cea a grijei față de tot și de toate, bazate pe date științifice, pe idei culturale, toate documentate.

Yuval Noah Harari, a scris cărțile de succes Homo Sapiens, Homo Deuse și 21 de lecții pentru viitor. Pe blogul lui însă continuă să deschidă mințile oamenilor și să le ofere articole bine documentate. Merită să citiți articolul său vizavi de cum va influența pandemia viitorul umanitații - AICI.

Yuval Noah Harari, a scris cărțile de succes „Homo Sapiens”, „Homo Deus” și „21 de lecții pentru viitor”. Pe siteul lui însă www.ynharari.com continuă să deschidă mințile oamenilor și să le ofere articole bine documentate, dar și linkuri către interviuri televizate. Merită să citiți articolul despre ideile sale vizavi de impactul pandemiei asupra viitorului omenirii – VEZI AICI.

A treia: Virușii nu au granițe, așa că nici noi nu ar trebui să le avem. Și mă refer mai ales la granițele prejudecăților și altruismului. Dacă arde o pădure oricât de departe față de noi, să știți că ne va afecta mai repede asau mai târziu. Dacă sunt oameni care suferă din lipsă de apă și mâncare ne va afecta și pe noi, mai devreme sau mai târziu. Dacă o idee utopică și malefică se naște într-o altă țară, ne va afecta și pe noi mai devreme sau mai târziu. Ce vreau să spun? Să fim conștienți că toți oamenii vor să fie fericiți și că noi toți putem fi, dacă ne ajutăm unii pe alții, indiferent de regiunea geografică și culturală din care provenim. Și da, putem folosi progresele tehnologice pentru a propaga binele, pentru a propaga adevărul științific, cultura înaltă, pentru a ne ajuta unii pe alții în scopul de a deveni cu adevărat mai evoluați spiritual. Sper să facem alegerile corecte!

Foto în deschiderea articolului: Mediated Matter Grup/ În foto arhitecta Neri Oxman și echipa Mediated Matter cu bio arhitectura instalației „Aguahoja I” (2018)

 

10 raspunsuri pentru Ce lecții ne învață Coronavirus?

  1. Alina spune:

    F fain articol! Bravo! Felicitari! Asta esti tu, eu asa te-am cunoscut. F putin, e drept, dar indeajuns cat sa vad cine esti ca om, ca esti un suflet mare, plina de energie si de idei bune pt oameni. Sa fii sanatoasa si voioasa in toti anii care vin si sa continui sa scrii! 🙏😘

  2. Ludmila spune:

    Mulțumesc!🙏

  3. Marcela spune:

    Nu am suficiente cuvinte,sa-mi exprim placerea pe care am simtit-o,citind articolul tau !
    Felicitari !
    Marcela

  4. Mia Coman spune:

    Draga Adela,
    S-ar putea intampla minuni daca si puternicii lumii ar citi ceea ce-ai scris!
    E ca la sedinta cu parintii, unde in mare parte, se vorbeste de situatia celor mai slabi la invatatura, dar vin la sedinta doar parintii copiilor exemplari!
    Asta nu inseamna ca vreunul din noi e nesemnificativ.Conteaza orice fel de contributie din partea fiecaruia, in a salva viata planetei, plamanii pamantului. Poate ca in aceasta perioada Pamantul ne face o demonstratie…despre suferinta plamanilor.
    Suntem o familie care ,,tinem stans,, cu natura, in felul nostru.Locuim in mica casuta a parintilor, sub chiveta am perdeluta de in, nu mai avem televizoare in casa de mai bine de zece ani, telefon mobil vechi. Laptop-ul ne aduce aproape, fosnetul frunzelor, susurul apei, ciripitul pasarelelor, miraculoasa natura.
    Putem povesti zile in sir…
    Cuvintele, gandurile si indrumarile tale mi-au umplut imima de bucurie si speranta.
    Calde imbratisari,

  5. Doina Buta spune:

    Impartasesc opinia ta.De cand a aparut Corona,am fost sceptica si m-am intrebat ,,Nu cumva are o alta semnificatie?Se pare ca DA!

  6. Fanel spune:

    Felicitari,sa traiesti ca trebuiesti

  7. Monica spune:

    Draga Adela am rezonat f tare si am simtit cumva transformational artitcolul asta .
    Inca nutressc speranta in sufletul meu.
    Doamne ajuta!

  8. Ana Grecu spune:

    Multumesc !!

  9. Natura ne atentioneaza intr-un fel intotdeauna , viata in sine ne ofera ce alegeri putem face dar noi nu suntem atenti niciodata la aceste aspecte care ne duc la tragediile care ni se intampla . Ne incapatanam sa nu invatam si sa schimbam ceva din viata in nicio situatie ! 😔😔

  10. Alexandru Mituchi spune:

    Foarte bun articolul ! Fix despre subiectele astea vorbeam pe net cu un prieten acum 2 zile … lumea trebuie sa schimbe ceva si acel ceva trebuie sa fie in mai bine.

Lasă un răspuns la Alina Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *