Culorile Dobrogei cu parfum de odinioară

Deși este nou amenajată, Alex și Alina, proprietarii pensiunii au mizat pe tradițional și au recreat cu materiale și piese actuale ori realizate pe comandă aerul de odinioară. Eu am fost cu prietena mea Oana și cățelușa ei Bruna, care se ținea după mine, ca atare nu întâmplător o vei mai zări pe Bruna prin poze.

Fereastra largă, de fapt un acces generos, ce dă înspre curte, unde se citește silueta grătarului, este și ea o adaptare. Casele tradiționale aveau uși și ferestre mici, dar cumva modul simetric de împărțire al tâmplăriei te duce cu gândul la prispă, chiar dacă ea nu este prezentă pentru apartamentul mai recent amenajat. Mai multă lumină, așa cum le place oaspeților acum, dar suficient de ferită de razele directe ale soarelui pentru umbra binefăcătoare pe timp de vară.

Ușile interioare, ca și o parte a mobilierul dispus de-a lungul pereților sunt în nuanța de albastru dobrogean. Un contrast pe care-l vezi pe cer în alb și albastru ori pe luciul apelor unde se ghicește orice pasăre ori barcă. Forma bufetului vine să vorbească despre odinioară, un decor simplu în partea superioară, chiar dacă mobila este din MDF realizată pe comandă.

Câteva detalii îți trezesc curiozitatea vizavi de cultura lipovenilor, așa cum este și samovarul. O piesă frumoasă, care aduce la interior și pete de culoare. Poza celor doi tineri proprietari Ales și Alina este o reinterpretare a vechilor poze de cuplu care existau în casele bunicilor noștri. Mică, discretă parcă vorbește în numele lor șoptindu-ți că ești binevenit, dar îți oferă și un tablou tradițional mai complet, ei fiind îmbrăcați în port tradițional lipovenesc.

Televizorul este prezent, dar nu este punct central în amenajare. Până la urmă dacă îți oferi o vacanță cu familia într-un loc ca acesta numai de televizor nu ai nevoie. Comoda pe care este așezat televizorul este și ea o reinterpretare a unei piese de mobilă tradiționale. În loc de servantă, rafturile sunt la vedere cu alte obiecte care să te introducă în atmosfera locului.

Cum intri în apartament,pe peretele din față este lejanca, soba tradițională lipovenească îmbrăcată în cahle pictate manual pe care, pe timp de iarnă, poți sta așezat ca pe un divan cald.

Deasupra sobei cu pat, cum îmi place să spun despre lejancă, este un tablou cu proprietarii pensiunii, un tablou în genul picturilor naive care infuzează stilul rustic.

Pe mijlocul primei camere este o masă albă, generoasă. Și ce idee bună cu alegerea unei mobilier alb pe centru, care nu pare să ocupe loc. Nu s-a fi obținut același efect dacă masa și scaunele ar fi fost albastre pentru că încăperea ar fi părut aglomerată. Traversa tradițională direcționează oaspeții către scara interioară, dar prin intermediul ei sunt introduse culori și motive tradiționale care înviorează ambientul.

Scara interioară din lemn aduce prin materialul ei un plus de căldură, iar prin forma balustradei completează stilul rustic dorit aici. Casele tradiționale nu aveau mansardă, dar proprietarii pensiunii au adaptat construcția pentru vremurile de azi.

Holul de la etaj face legătură între cele două dormitoare și baia amenajată la mansardă. Chiar dacă este doar un spațiu de trecere, holul este și el plăcut amenajat în ton cu restul locuinței.

Proprietarii pensiunii sunt tineri și au copii de vârste mici, ca atare s-au gândit la oaspeții lor ca la familii prietene, de aceea au pentru doritori și un pătuț de bebeluș care este găzduit pe hol, dar care poate fi mutat într-unul dintre cele dormitoare de la mansardă.

Sub acoperișul cu învelitoare de stuf te odihnești foarte bine, mai ales când plouă. Este un sunet discret pe care ploaia îl face aproape ca în surdină pe un stuf.

Fereastra mică de la unul dintre dormitoare dă înspre curte. Dar câte detalii poți vedea doar printr-un crâmpei de geam. În asta constă frumusețea caselor tradiționale.

Mansarda este bine folosită, în partea cea mai înaltă fiind dispus dulapul pentru depozitare. În rest, totul este simplu, respectiv peretele cu ușa este albastru.pentru a camufla nuanța intensă a tâmplăriei.

Al doilea dormitor are ferestra mai mare pentru că acolo bate mai rar lumina directă, așa că spațiul se simte confortabil și în zilele toride de vară. Peste tot măștile de calorifer ascund o dotare actuale pentru a păstra cât mai mult din aerul tradițional. De asemenea, tăblia paturilor este îmbrăcată cu o țesătură ce recrează un model tradițional lipovean.

În al doilea dormitor spațiul de depozitare este încastrat în perete. Din nou o abordare actuală, dar bine adaptată în ambianța generală. Au avut grijă la detalii, cu ar fi mânerele, așadar au ales mânere cu finisaj antichizat și ornamente din ceramică pictată.

Baia este amenajată actual, dar au ales plăci ceramice în nunațe de alb și albastru montate simplu, geometric. Însă alegerea unui mobilier din lemn aduce prin căldura sa și prin contrast aerul rustic dorit în amenajare.

Cabina de duș este situată în cea mai înaltă parte a mansardei pentru a putea fi ușor folosită. Chiar dacă au rigolă în pardoseală, proprietarii au ales să fie prezentă la duș și o bordură mică la nivelul pardoselii pentru a împiedica apa să pătrundă accidental către hol. Pardoseala este din plăci ceramice care imită culoarea și textura lemnului.

Pentru a adăuga un strop de tradițional, lavoarul ales este unul pictat, alături de mânerele cu ornamente ceramice pictate.

Un apartament amenajat practic pe două niveluri, unde parterul este tratat ca o sufragerie, fără canapele, așa cum exista odinioară în casele bunicilor. Pe ușa generoasă se vede, printre perdeluțele strânse la mijloc, așa cum se făcea odată, grătarul din curte. Și da, contează pentru ambianța interioară și ceea ce se vede pe ferestre.

Parcă totul este din aceeași poveste, iar jocul de lumini și umbre, contrastul de alb și albastru este continuat peste tot, inclusiv în curte.

Eu am fost primăvara, în aprilie și vegetația nu era încă așa de abundentă, dar mi-au plăcut combinațiile de materiale, de culori, totul recreat tradțional cu materiale actuale. O atmosferă care inspiră liniște, detalii care te fac să oftezi pentru că sunt frumoase.