Calm rustic pentru o viață conectată cu natura

Cu toții visăm la acel loc unde să simțim că respirăm, că ne regăsim, că suntem aproape de cei dragi, fără ca nimic din viața urbană actuală să ne perturbe. Dar să fim realiști: în oraș nu ai cum să te bucuri de natură, n-ai cum să nu fii distrs de zgomot, trafic și agitație. Soluția? O casă la țară, unde să ajungi în weekend, dar de fapt să o pregătești pentru perioada când te vei retrage din activitate. Așa au procedat și un cuplu spaniol, care și-au ridicat o casă rustică într-un loc rural, schimbând astfaltul cu peluza de iarbă. Și totuși, după câțiva ani de weekenduri și vacanșe la țară, au realizat că interiorul casei nu era așa cum își doreau. La ce visau? La mult calm. Așa că au apelat la biroul Mujika Interiorismo, iar designerul le-a creionat cu mult curaj casa la care au visat. Despre ce este vorba? Despre luminozitate, despre țesături deschise, despre texturi rustice, toate frumos combinate cu elemente și dotări actuale. Dar hai să vezi despre ce este vorba.

Ce contează cel mai mult când vrei o casă în care să te regăsești? Să fii cât mai aproape de natură și să te bucuri de spații vaste, verzi, cu vegetație matură. Cuplul care și-a construit casa a ales o zonă de munte, iar dacă la exterior casa a fost gândită cu ferestre largi și cu o arhitectură rustică, la interior, fără să realizeze, au ales numai nuanțe închise, asortând totul cu lemnul tâmplăriei.

Deseori nu e suficient să ai ferestre mari pentru a beneficia de senzația de calm și serenitate, mai ales când vegetația matură îți poate umbri spațiul interior. Dar poți alege ca lumina să fie evocată prin țesături naturale și să reușești să găsești un echilibru între texturi rustice, cum ar fi lemnul închis, și obiecte care ocupă suprafețe mari, cum ar fi canapelele. Și da, mai ales la o casă de vacanță, poți renunța la draperii și perdele pentru ca legătura cu exteriorul, cu natura să fie cât mai intense.

Tavan rustic, pardoseală rustică, ambele în nuanțe închise. Soluția? Pereții albi și tapițerii deschise, plus multe surse de iluminat, care pe timpul serii să te ajute să-ți creezi propria scenografie de lumini. Aici covorul a fost ales într-o culoare cât mai apropiată pardoselii pentru a ascunde cât mai mult din rosturile plăcilor de teracotă. Astfel se imprimă ordinea, ca ritmul plăcilor să nu deranjeze. De asemenea, zona de șemineu este tratată simplu, contemporan, cu un finisaj similar betonului pentru ca eventuale urme de cenușă să nu deranjeze. Astfel, accentul cade de fapt și de drept pe ferestre, prin care natura colorează și ambientul interior al casei.

Între living și bucătărie spațiul este deschis, dar delimitat prin diferența de nivel marcată de două trepte și de un parapet care asigură un fundal alb, liniștit uneia dintre canapele. Spațiul deschis ajută într-o casă de vacanșă ca toată lumea să fie împreună, dar și pentru ca lumina naturală să pătrundă din plin peste tot.

După parapetul ce separă livingul se află locul de luat masa și bucătăria. Secretul este ca într-un spațiu deschis să poți comunica cu cei dragi, dar mascând parțial obiectele ai parte de calm, de ordine în interiorul casei, mai ales într-una rustică, unde majoritatea oamenilor au tendința să încarce cu detalii tradiționale fiecare element în parte și să folosească combinații de materiale (piatră, cărămidă, lemn) care pot da un aer dezordonat, îmbâcsit.

Bucătăria inițial din lemn natur a fost schimbată cu una în nuanțe albe. De asemenea, masa insulă cu una dintre fețe decorată cu cărămidă aparentă a fost vopsită în alb. Cât mai mult alb și linii cât mai simple, mai ales în partea superioară, unde privirea înregistrează totul.

Albul este luminos, atemporal și elegant, mai ales când e vorba despre stilul rustic. Așa că nu întâmplător designerul a recomandat mobilă albă și în mare parte ascunsă după masa de tip bar. De asemenea, în locul faianței a propus o placare cu blat termorezistent, deci suprafețe simple, curate pentru că oricum la nivelul plafonului și al pardoselii deja materialele rustice aglomerau și încărcau spațiul. Așa, albul oferă loc pentru ca texturile rustice să creioneze frumos ambientul.

Da, un dormitor aerisit, spațios și plin de lumină. Un adevărat sanctuar dedicat odihnei. Soluția pentru a-l face mai luminos? Cât mai multe suprafețe deschise, începând de la draperii albe, covor și terminând cu tăblia patului și nuanța zugrăvelii. Și da, mici accente de galben, care sugerează razele soarelui.

Să te bucuri de aer, de natură, de casa ta pentru că mulți dintre noi nici nu realizăm ce privilegiați suntem. Discutăm despre culori, texturi, dar uităm câți oameni mai sunt în suferință, câți oameni nu au casa lor. Să ai răgazul să te gândești și să meditezi la aspecte mai profunde ale vieții înseamnă să nu trăiești degeaba.

Simplitatea este cheia pentru orice în viață, dar mai ales atunci când vorbim despre interioarele caselor. Dă-ți voie ca tu și familia ta să umpli spațiile și nu obiectele. Alege să ai obiecte puține, dar cu personalitate, cu poveste pentru a-ți continua propria ta istorisire zi de zi.

Lemn, piatră, ciment, cărămidă, dar toate îmbrăcate cu mult alb. Nu-ți fie teamă de alburi, nu te gândi la cât de greu s-ar curăța, pentru că albul a fost și rămâne evocarea luminii. Și când vorbesc despre lumină mă refer atât la cea naturală, cât și la cea sufletească. Să fie alb, să fie curat, să fie ordonat, să fie calm, așa cum ne dorim cu toții. Trebuie doar puțin curaj să trăiești așa cum visezi, curaj să-ți învingi temerile, fricile, preconcepțiile și mai ales curaj să te bucuri de tot ceea ce ai. Casa de mai sus te provoacă la meditație, te invită la meditație tocmai pentru că albul pune în valoare tot ceea ce este realizat manual, tot ceea ce este imperfect, dar grăitor de uman, tot ceea ce este natură dincolo de ziduri, atât ale casei, cât și ale sufletului și minții noaste. Sper să te inspire și pe tine!

Foto: Adolfo Fernandez