Grădină mică, urbană amenajată în București

Când apelezi la un arhitect peisagist și cea mai mică suprafață de grădină poate deveni o oază de verdeață relaxantă. Dar arhitectul Dragoș Isăcescu a reușit mai mult, respectiv a ascultat dorințele proprietarilor și a îmbinat utilul cu plăcutul într-o suprafață de circa 60 de metri pătrați de curte. Pe lângă faptul că a mărit suprafața grădinii cu alpinarii îmbrăcate cu gazon, scoarță de copac, plante, roci a reușit să integreze frumos flori, pomi fructiferi, de asemenea o cascadă cu aspect natural, plus a venit cu soluții de depozitare la exterior pentru cele necesare pe timpul verii în zona terasei. Dar hai să-ți spun mai multe atât despre concept, cât și despre cum sunt gânditele variatele zone din această grădină urbană.

La finalul verii anului trecut, în august, Dragoș Isăcescu, fostul meu coleg de la emisiunea Visuri la cheie, m-a invitat să văd această grădină urbană pe care a conceput-o. Evident că nu mă puteam abține să nu ți-o prezint și ție. Ne-am făcut un selfie, bcuuroși de revedere.

Înainte de  execuția unei amenajări peisagistice, arhitectul Dragoș Isăcescu face un plan, un proiect al grădinii pentru ca organizarea ei să fie înțeleasă, iar mai apoi implementarea să poată fi făcută rapid, fără ezitări, cunoscându-se atât materialele necesare, cât și cantitățile, deci costurile lor.

Arhitectul Dragoș Isăcescu gândește spațiile exterioare în raport cu stilul de viață al proprietarilor, evident ținând cont și de limitările impuse de teren. Dar ce poți învăța de la el? În primul rând că o grădină cu aspect natural, sălbatic este mult mai odihnitoare decât una foarte ordonată, cu vegetație ce trebuie mereu tunsă. Isăcescu este de părere că o grădină prea formală, unde se folosește gard viu mereu tuns și aranjat sau roduri clare de plante exprimă dorința omului de control asupra naturii. Ori el propune să ne lăsăm inspirați de natură și să o aducem cât mai aproape de noi prin amenajări asimetrice, cu plante grupate și pe înălțime, dar și cu forme denivelate pe suprafața terenului. Practic, prin denivelări (alpinarii) percepția ochiului asupra spațiului se modifică, dar mai mult este mărită suprafața pe care pot fi plante diverse specii.

Prin denivelările de teren din grădină, se reușește camuflarea mult mai rapidă a gardului, fără a fi necesare plante foarte dezvoltate. Înălțimea la care prevede arhitectul denivelările este luată în considerare și în raport cu înălțimea gardului, dar și cu forma terenului. Astfel, pantele care se creează dau impresia unei grădini mult mai mari, tocmai pentru că plantele camuflează gardul și suprafața de verdeață urcă și pe verticală.

Contrastele de materiale și textură contează mult într-o grădină. Astfel, arhitectul Dragoș Isăcescu a prevăzut aleea de acces din lemn exotic în combinație cu suprafață de gazon, dar și cu grupuri de plante și roci. Este creată varietate, privirea întâlnind oriunde s-ar îndrepta zone plăcute, relaxante. Grupurile de plante sunt prevăzute și în zona de ferestre, astfel ca de la interior ambientul grădinii să se simtă căt mai bine și mai armonios.

Fiecare colț al grădinii contează, dar modul de organizare al zonelor se face evident și în funcție de traseele de circulație legate de accesul în casă, dar și de aspectul fațadei casei. În această idee, pergola a fost concepută ca o prelungire în raport cu accesele pe zonele mari de fereastră din casă, dinspre zona de living. Astfel, și de la interior, pergola se vede frumos, indiferent de anotimp.

Pentru ca lumina naturală să nu fie obturată la parterul casei, arhitectul a propus ca pergola să fie îmbrăcată cu materiale textile pe timpul verii, astfel ca umbra creată să fie una plăcută. În caz contrar, când structurile de acest tip se doresc a avea un acoperiș propriu, lumina naturală nu mai pătrunde la interior, plus că nu se poate face o legătură estetică între fața casei și eventualul acoperiș.

Când pergola este îmbrăcată cu materiale textile, acestea se pot ajusta în funcție de cum bate soare. Practic, există o mai mare flexibilitate în a face spațiul terasei mai primitor, fără a afecta lumina naturală care pătrunde pe ferestre la interior.

Spațiile de depozitare sunt importante în orice grădină, așa că arhitectul Dragoș Isăcescu a prevăzut un mobilier de exterior cu aceleași finisaje ca și structura pergolei pentru ca totul să fie unitar.

Pentru depozitarea mobilierului de exterior și a altor obiecte mai voluminoase, arhitectul Dragoș Isăcescu a prevăzut o structură similară unui dulap cu aspect din lemn. Pentru a proteja interiorul de intemperii, pe spatele ușilor de tip oblon (uși lamelare) a prevăzut capsarea unei folii transparente de protecție.

Cât nu e folosit, mobilierul de grădină este grupat sub consola etajului casei, fiind protejat de intemperiile ocazionale din sezonul cald. Pe timpul iernii, piesele de mobilier modulare sunt depozitate în dulapul configurat la exterior.

Tot mobilierul exterior este finisat similar în relație cu pergola, mai ales că toate piesele sunt dispuse pe aceeași parte.

La prima vedere nu ies în evidență, dar spațiile de depozitare există. Pentru a masca diverse echipamente de la exterior, arhitectul Dragoș Isăcescu a prevăzut mobilier de exterior din lemn, care poate fi folosit și pentru mascarea variatelor produse dedicate grădinii.

Având în vedere moștenirea noastră cultural-tradițională, conform căreia o grădină plăcută înseamnă să aibă flori, dar și pomi fructiferi, arhitectul a prevăzut specii de plante cu flori și varietăți de pomi fructiferi care nu necesită multă îngrijire, dar nici nu ocupă mult spațiu. Practic, a inserat printre vegetația existentă tufe de flori, dar și pomi fructiferi.

Au fost alese specii de pomi fructiferi care produc fructe, dar care nu formează o coroană rotundă, tocmai pentru ca ei să ocupe puțin spațiu și când se vor mai dezvolta.

Chiar dacă nu se vede pe timpul zilei, instalațiile nu lipsesc dintr-o grădină, începând cu instalația de irigare și terminând cu instalația electrică ce asigură iluminatul grădinii. Mai mult, cascada care asigură un sunet relaxant, natural în grădină este prevăzută cu un sistem de recirculare al apei pentru un consum minimal. Desigur, toate instalațiile sunt trasate și mascate ulterior de vegetație.

Iluminatul pe timp de seară pune în evidență cascada, dar corpurile de iluminat sunt bine camuflate pentru ca aspectul lor tehnic să nu altereze imaginea de natură sălbatică.

Pentru aleea de circulație arhitectul Dragoș Isăcescu a prevăzut lemn masiv din esențe exotice. Chiar dacă la final pare să fie la aproape de nivelul gazonului, toată suprafața din lemn este montată pe o structură ascunsă, care lasă loc pentru drenajul apei.

Cascada nu doar că arată frumos, dar conferă răcoare pe timpul zilelor toride și stimulează în mod plăcut auzul. Apa atrage la rândul ei păsările, ceea ce animă și mai mult grădina urbană. În plus, tot aranjamentul grădinii este gândit pentru a putea fi admirat de pe terasă, dar și de la interiorul casei.

O grădină cu o suprafață mică, dar totul excelent gândit și grupat atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional. Pentru a beneficia de o astfel de amenajare este clar nevoie de un proiect de peisagistică. Când totul e planificat și se cunosc materialele se poate face și o estimare de cost. Pentru o asemenea amenajare poți lua în calcul un cost de circa 500-600 euro pe metru pătrat. Nu există un standard de preț, după cum spune și arhitectul Dragoș Isăcescu, dar măcar să-ți poți face o idee ce înseamnă ca și costuri finale ce includ manoperă, materiale, proiectare. Sper că te-a inspirat această grădină!

Dacă vrei să iei legătura cu arhitectul Dragoș Isăcescu (vezi aici pagina lui de Facebook) îi poți scrie email pe adresa atelierisacescu@gmail.com. Pe lângă proiectare, arhitectul are și echipă cu ajutorul căreia poate implementa proiectele pe care le concepe.