După ce a locuit ani buni într-o vilă, a ales să se mute într-o casă mică

Sunt mulți tineri care visează la o casă mare în care să aibă loc berechet pentru viitoarea lor familie. Ba mai sunt unii oameni, care își fac case cu etaj și multe camere, gândindu-se că vor locui și copii lor cu ei. Dar statistica confirmă faptul că părinții și copiii adulți rar coviențuiesc împreună, căci fiecare are propriile tabieri și propria viață. Ei bine, mai sunt și cazuri în care proprietarii ajung să locuiască singuri și să-i copleșească dimensiunea casei, să-și dorească ceva mai intim. Acesta este și cazul Karinei, o suedeză care și-a schimbat complet stilul de viață. Și asta după ce a dat peste un loc frumos unde exista o căsuță de vacanță din lemn.

Copleșită de frumusețea locului, care a provocat-o să mediteze la natură, dar și la viața ei, Karin a decis să se mute din vila ei de la oraș în casa asta mică situată pe malul Lacului Siljan, al cincelea ca mărime din Suedia. Fiind pasionată de design interior, către a doua parte a vieții ei s-a axat mai mult pe tapițerie. A văzut cu ochii minții casa asta mică perfectă pentru un trai tihnit, dar și loc pentru un atelier. Desigur, avea în plan o mică extindere, cât să aibă loc pentru bucătărie, baie și o cameră de zi spațioasă, căci aici casa din lemn avea doar o încăpere mare cu mici funcțiuni.

Treaba asta cu mutatul s-a întâmplat în urmă cu ceva ani. Când a descoperit locul, între casă și panorama către lac, exista vegetație abundentă. Mulți arbuști, bine dezvoltați, obturau priveliștea. Dar Karin a angajat un arhitect căruia i-a cerut să-i conceapă o extindere a casei cu suprafețe vitrate generoase, ferestre mari prin care lumina să pătrundă la interior, dar care să-i ofere și ocazia să poată admira împrejurimile. Cerința Karinei a fost ca anexa să nu depășească în dimensiuni vechea casă de vacanță. De ce? Ca să nu aibă o fundație mare și inestetică. Cu toate acestea, după construcție, există o diferență de nivel între cele două corpuri, dar proprietara spune că nu o deranjează.

În noul corp a avut loc pentru camera de zi deschisă, cu loc de bucătărie și un spațiu de depozitare. De asemenea, include și o baie și un dormitor. De fapt, vechea casă adăpostește acum o singură cameră, folosită deseori ca una de oaspeți, mai ales când îi vine fiul în vizită sau în vacanță. Are și o sobă din fontă și este elegant decorată. Karin visează ca încăperea dintre cele două aripi ale casei fie transformată într-o seră, unde să găzduiască citrice de interior, plante ei preferate și care pe timpul verii și-a dori să le scoată pe terasa casei și pe lângă ea.

Dar până să-și amenajeze sera și-a făcut loc de atelier, căci are lumină bună. Textilele înlocuiesc deocamdată plantele, la fel ca și scaunele și piesele mici de mobilier pe care le aduc clienții. Se simte mai fericită aici. Casa e mai mică, are mai ușor grijă de ea, iar zilele îi trec repede, căci are de lucru. Și în pauze se încarcă cu frumusețile locului și face plimbări în regiune. Cum să nu se simtă împlinită? Acum râde când își aduce aminte că a locuit atât timp într-o casă mare. Aici nu se simte copleșită, ci din contră, după mulți ani de zile este cu adevărat împăcată. Clar și-a găsit locul! Mi-a plăcut casa, dar și povestea ei. Sper să te inspire și pe tine!

Sursa foto: Per Magnus Persson/ Weranda Country