Am ajuns la episodul cu numărul 22 din seria Grădini Românești, un proiect video derulat pe canalul meu de YouTube Adela Pârvu, în care mi-am propus, alături de soțul și colegul meu Bogdan Hăineală, să documentez și să descopăr ce înseamnă grădina românească în contextul actual. Cred că avem o moștenire rurală valoroasă, pe care nu doar că ar trebui să o păstrăm, dar pe care o putem regândi și adapta cu respect și creativitate. Din această tradiție face parte și focul – un element ancestral, care, în cultura noastră, a devenit și un pretext contemporan pentru socializare. Ne adunăm la grătar, dar, de fapt, ne adunăm în jurul focului, așa cum o făceau și bunicii noștri, în alte forme. Așadar, nu întâmplător, în seria Grădini Românești mă opresc în locuri unde găsesc câte un grătar mai deosebit. De data aceasta te invit alături de mine într-un colț de sat transilvănean, unde am descoperit un grătar cu suflet. Nu vorbim doar despre un loc unde se face focul și se pregătește carnea, ci despre o bucătărie de vară gândită cu grijă, construită cu materiale vechi și cu respect pentru locul în care se află – pensiunea din Veseud, județul Sibiu.
Bârnele folosite vin dintr-o șură veche, pardoseala e din lespezi de piatră, iar structura a fost realizată cu ajutorul oamenilor din sat. Nimic nu e „nou” în sensul modern al cuvântului, dar totul e plin de caracter.
Este un exemplu despre cum pot fi îmbinate materialele vechi recuperate cu cele noi, păstrând caracterul locului și răspunzând, în același timp, dorințelor oamenilor. Este un loc de grătar potrivit pentru o curte amplă, în mediul rural, care lasă loc desfășurării construcției, pentru a putea fi admirată structura din bârne vechi. Nu s-ar potrivi la oraș, unde curțile sunt mici, iar arhitectura e diferită, dar pentru o pensiune, o casă de vacanță sau o locuință la țară cu o grădină generoasă, modelul de față este cu siguranță o sursă de inspirație. Vă postez aici mai multe imagini ca să aveți cât mai multe unchiuri, pentru cei interesați să se inspire.
Doamnele care lucrează la pensiune folosesc spațiul pentru a pregăti zacuscă și alte bunătăți din legumele grădinii proprii. Este, practic, o extensie a gospodăriei, adusă într-un context turistic.
Folosirea de materiale recuperate prezintă mai multe beneficii: sunt găsite local, deci e mai ușor cu transportul, sunt evitate moluzurile din curțile oamenilor cu materiale vechi și evident se obține o imagine cu personalitate a ansamblul construit. Deci, înainte să aruncați ceva vechi care a îmbrănit frumos, mai bine vedeți dacă puteți recupera cumva materialele, dacă nu poate le donați cuiva interesat.
Un detaliu simplu, dar atât de inspirator – alături de grătar crește o zonă cu ierburi aromatice. Sunt mereu la îndemână și dau și un miros plăcut întregului loc.
Deși este la o pensiune, adică într-un loc turistic, acest grătar folosit ca și bucătărie de vară ne poate inspira și la capitolul funcțiunilor din vecinătate. Pe lângă mica grădină de plante aromatice, este și un loc de leagăn, adică și copii pot fi aproape, dar fără griji că s-ar accidenta în zona de foc. La o distanță bună cât să fie sub supraveghere, deci un loc de leagăn aproape este o idee bună deoarece întotdeauna cei mici vor să fie aproape de adulți.
Contează foarte mult ca orice construcție să fie armonios integrată în peisajul construit și cel natural. Când ne place ceva, cum ar fi un model de grătar, e bine să ne uităm și ce este în jurul lui, cum arată în raport cu ceea ce îl înconjoară. De multe ori ne îndrăgostim de imaginea unei construcții, dar de fapt ne place totul, așa cum e și cazul de față. De aceea țin să accentuez faptul că un asemenea grătar rustic nu ar fi potrivit în mediul urban.
Grătarul este, cum spune și gazda, „acaparat de domni” – un spațiu de socializare, relaxare, râsete și povești la foc.
Blatul barului este și pentru lucru, grătarul având în lateral locuri de plită și de ceaun. Ca atare, masa situată în față funcționează foarte bine atât ca blat de lucru, cât și ca unul de tip bar. O idee bună care combină funcțiunile. De remarcat și scaunele improvizate din bușteni, un alt material la îndemână prin aceste locuri.
Structura acoperișului este nouă făcută din lemn recent achiziționat, dar inserția acesta este armonios realizată. Structura a fost calculată astfel încât pe ea să se sprijine bine țiglele vechi și ele recuperate.
Acest grătar funcționează și ca o bucătărie de vară, unde se pregătesc conserve din legumele din grădina pensiunii, care se vede în vale, desfășurată pe o suprafață mare, care include și o mică fermă de măgăruși.
Spatele grătarului maschează o parte din parcarea pensiunii. În imagine l-am surprins pe soțul și colegul eu Bogdan Hăineală în timp ce filma pentru reportajul pe care l-am publicat pe YouTube.
Este interesantă și poziția grătarului în ansamblul proprietății pensiunii, care include trei case săsești cu tot cu vastele lor curți din spate. Undeva la mijloc pentru a fi ușor reperat, dar și frumos loc de socializare între oaspeții pensiunii care au astfel prilej nou de a se cunoaște și împrietenii, chiar dacă vin din zone diferite ale țării sau ale Europei.
Dimensiunea aproximativă a locului de grătar este de circa 3,5 x 3 metri – suficient de generos pentru a include tot ce e nevoie, fără să devină copleșitor.
Pentru cine facem casa, grădina, grătarul – dacă nu pentru a construi relații, pentru a ne bucura unii de ceilalți și a celebra viața? Din acest colț de lume putem învăța faptul că un grătar poate deveni un pretext bun pentru a construi prietenii durabile, relații mai profunde cu ceilalți. Prin efortul nostru de a construi cu simplitate, bucurie și respect pentru tradiție, putem sădi amintiri valoroase în inimile celor cărora le oferim din timpul nostru gătind, povestind, grătărind. Sper să vă inspire și pe voi! Mai jos aveți reportajul video:
Foto: Adela Pârvu
Realizator: Adela Pârvu
Producător: Bogdan Hăineală
Concept: Pârvu Concepts
Producție video: Pârvu Production
