Poate că mulți oameni își pun problema vizavi de viața lor, de ceea ce merită sau nu pe lumea asta, căci majoritatea dintre noi aproape că nu facem nimic decât să muncim. Timp pentru familie e prea puțin, banii nu ajung niciodată, iar despre sufletul nostru uităm să ne mai îngrijim. Da, pare că e un adevărat lux să poți face ce visezi, dar pentru unii e o provocare să-și ia viața în propriile mâini și să decidă cum vor să trăiască. Am ales să-ți prezint azi povestea Dankăi, o poloneză, care după ani de zile de locuit la oraș și-a pus pe hârtie ce vrea să facă mai departe și nu s-a lăsat până nu și-au văzut visul cu ochii. Și da, n-a uitat să fie și pragmatică, să se gândească la toate aspectele pentru viitor. Dar cum suna visul ei? Păi stai să-ți postez o poză cu ea și apoi să-ți spun mai departe.
Da, deși nu e deloc în vărstă să zici că a venit vremea să se potolească profesional ori să se gândească la pensie, Danka a decis că ea vrea să trăiască în propriul ritm. De fapt recunoaște fără jenă că și-a dorit să muncească cât mai puțin, a visat la o viață aproape de natură și înconjurată de animale pe care le iubește tare mult. Și-a dat seama că viața trepidantă nu e pentru ea, că nu-i place să aibă ore fixe, că nu-i plac răspunderile profesionale și ca atare și-a așternut dorințele în scris. Apoi a trecut ceva timp, dar după o vizită la un muzeu al satului unde a văzut construcții vechi tradiționale pe lemn a știut exact cum își dorește să arate casa ei. Îi mai trebuia dpar pădurea, căci și-o imagina într-un luminiș. Ei bine, pentru asta n-a mai așteptat, ci s-a interesat, s-au dus să vadă diferite sate până când a găsit ceea ce căuta.
Cu construcția casei n-a fost ușor pentru că meșteri care să-ți facă ca altădată case greu găsești oriunde ai fi. Dar a salvat-o faptul că avea modelul de la muzeul satului. Totuși s-a lovit de părțile tehnice, cum ar fi cu instalațiile, în special cea de apă, cu fosa septică. E ușor să-ți închipui că vei trăi într-un luminiș, dar e bine să ții cont de aspectele legate de funcționalitate. Să ai o sursă de apă, să te poți cabla la rețeaua electrică sunt aspecte importante, cu atât mai importante cu cât ai în vedere ca o parte a casei să o închiriezi turiștilor. Da, acesta a fost planul ei – o casă care să funcționeze și ca una pentru oaspeți, adică exact cât să-și asigure un venit. Dar le-a rezolvat pe rând, asta după ce a drămuit banii obșinuți din vânzarea casei de la oraș. S-a descurcat în final de minune și a ridicat o casă foarte frumoasă, unde chiar te simți rupt de lume, unde ritmul este cel impus de natură, vreme și anotimpuri.
Danka spune că cine vine la ea își stabilește singur programul, adică și pentru micul dejun fiecare îl ia când are chef. Dar n-are cum să nu te impresioneze casa și locurile pe care le poți vizita. Da, a fost pe fază când a ales locul, unul aproape de pădure, la circa 1200 metri de un lac în care poți pescuit, dar și într-o zonă unde să ai ce vedea și vizita, mai exact una aflată între regiunile Warmia și Mazury, unde pădurile sunt dese și străbătute de râuri și lacuri. Mi-a plăcut casa ei din lemn pe care a personalizat-o tare frumos cu obloane verzi pe dinafară și cu încadramente șarmante la interior. Și nu e nimic prețios sau sofisticat, dar nici foarte rustic în privința mobilierului. Totul e de bun simț, dar cald și plăcut. Danka are acum doi cai, propria grădină de legume, dar mai ales viața pe care și-a dorit-o (vezi AICI site-ul casei și pensiunii ei). Se trezește în fiecare zi fericită și simte că aproape de natură și-a găsit rostul pe lume. Sper să te inspire și pe tine casa ei!
Mie mi se pare că arhitectura tradițională poloneză seamănă destul de mult cu a noastră. M-am tot uitat la căsuțele lor din lemn, din munții Tatra și cred că aduc destul de mult cu gospodăriile din Maramureș sau din Bucovina. Acoperișul e un pic diferit față de ce avem noi. Oricum, foarte frumoasă pensiunea, iar povestea e și mai și!
Sa stii ca si mie mi se pare la fel, de aceea sunt atenta la ce fac polonezi, dar si pentru ca, pe langa asemanarile arhitecturale, cred ca avem ce invata din modul lor de a gandi si a actiona 🙂
[…] Adela Parvu Poate că mulți oameni își pun problema vizavi de viața lor, de ceea ce merită sau nu pe lumea […]
Mi-a mers la inima casa asta si povestea Dankai!:)
Doamne, cum sa nu-ti placa asemenea loc, asemenea casa, priveliste si persoana? Arhitectura si tot interiorul sunt de-a dreptul fascinante, merita o calatorie acolo, indiferent de pret!
Ma faci complet dependent de blogul tau!
Daca ajung si sa le revad.!
Minunat! …vreau si eu!