Când e mohorât afară, dar ai vrea să mai înveți ceva nou, să afli mai multe despre lumea în care trăim, o vizită la un muzeu este printre cele mai bune alegeri. Pe mine una fiecare vizită mă inspiră și mă provoacă să aflu și mai multe, îmi stârnește imaginația, dar dincolo de asta, simt că ziua respectivă a fost una cu folos. Și da, mă trezesc în diferite conversații că știu despre un subiect, aparent fără legătură cu domeniul meu de activitate sau cu pasiunile mele, doar pentru că am fost destul de curioasă încât să calc pragul muzeelor. Un muzeu cu totul inedit este Museum of Romanian Records, o instituție privată care deține în acest moment 7 recorduri Guinness și care a pornit de la inițiativa colecționarului Ion Chirescu. De profesie arhitect, domnul Chirescu a fost fascinat de designul unor obiecte pe care le folosim în viața de zi cu zi, cum ar fi tirbușonul sau fierul de călcat. Da, contează cum arată obiectele din viața noastră, dar domnul Chirescu a fost preocupat și dacă forma lor ajută sau nu funcționalitatea lor. Așa l-a prins microbul colecționării diferitelor obiecte, colecții pe care nu le-a mai putut expune în casa sa din lipsă de spațiu și care ajunseseră să fie în variate locuri, depozitate, fără a se putea bucura de ele. Apoi, i-a venit ideea de a construi un muzeu în care-și să-și expună colecțiile, un loc de atracție pentru turiști, dar și un reper interesant pentru București. Este modul prin care arhitectul a considerat că poate contribui la viața cultura a capitalei și de a promova pozitiv țara. Da, un muzeu al recordurilor Guinness deținute de către un român la București. Dar hai să-ți spun câte ceva, nu prea multe, ca să nu-ți stric bucuria de a vizita Muzeul Recordurilor Românești.
Clădirea muzeului, situată pe strada Parfumului 25 din București, aproape de la Piața Unirii, are mai multe niveluri, iar terasa poate găzdui evenimente în aer liber. La parter există și o sală de evenimente, unde se țin prezentări, expuneri sau prelegeri. Nivelurile alocate ezponatelor sunt absolut ticsite de zeci de mii de obiecte, dar frumos expuse.
Din exterior Muzeul Recordurilor Românești nu este semnalizat, doar din curte este vizibilă sigla muzeului. Asta și pentru că vizitele se fac organizat, numai pe bază de programări și cu telefon înainte. În muzeu lucrează 30 de oameni, dintre care jumătate sunt specializați în restaurarea și recondiționarea obiectelor.
La primul nivel dedicat exponatelor, sunt foarte multe echipamente vechi dedicate fiarelor de călcat, dar și sobelor de tip godin, mai puțin utilizate la noi în țară.
Trivetele, suporturi metalice pe care erau așezate obiectele încălzite, nu doar fiarele de călcat, formează o colecție impresionantă. Sunt foarte multe modele, din diverse materiale și finisaje, dar pe lângă rolul lor utilitar este de remarcat cât de decorative pot fi.
Trivetele, fabricate ca obiecte de folosință curentă, au fost mult timp prezente doar în casele celor mai înstăriți. Ca atare, realizate pe comandă, au fost deseori create de artiști care au înglobat în ansamblul lor simboluri și motive ornamentale caracteristice personalității proprietarilor. De aici și unicitatea multora dintre piese, care acum se află expuse în muzeu.
Dacă ai curiozitatea să te întrebi de când au apărut fiarele de călcat și cum au evoluat ele de-a lungul timpului, poți afla și vedea asta la Muzeul Recordurilor Românești, unde vei găsi peste 30.000 de astfel de obiecte expuse, din toate colțurile luminii, unele dintre ele fiind adevărate opere de artă.
Oamenii și-au pus problema netezirii îmbrăcăminții din cele mai vechi timpuri, chiar din era primitivă, când pieile de animale și blănurile se încrețeau în urma contactului cu apa. Ei bine, de atunci oamenii și-au manufacturat fiare de călcat din pietre pe care le încingeau direct în foc, iar unele din aceste obiecte sunt expuse la muzeu. Absolut fascinant! Nu m-aș fi gândit la fierul de călcat ca fiind un obiect atât de vechi.
Chinezii au inventat multe dintre lucrurile pe care toți oamenii le folosesc astăzi. Și da, încă din secolul I au găsit o modalitate ingenioasă de a călca materialele prețioase, precum mătasea. Fiarele lor de călcat erau manufacturate sub formă de recipiente metalice, cu baza netedă. În aceste recipiente puneau cărbuni încinși, apoi petreceau baza netedă încălzită peste material. Poți vedea reproducerea după o stampă în spatele obiectelor ca să-ți dai seama cum se derula procesul.
Fascinant la dispozitivele de călcat folosite de căre chinezi este ingeniozitatea manufacturării lor. Ei au întrerup conducea căldurii prin metal, prin crearea de mânere din materiale precum os, fildeș, ceramică sau jad. Și nu doar că au creat mânerele, dar unele sunt halucinant de frumos decorate.
Nu m-a întrebat niciodată dacă se călcau gulerele tipice perioadei secolelor XV-XVI (gulere elisabetane sau gulere Tudor), dar cu ocazia vizitei la muzeu am aflat că răspunsul este pozitiv. Cu cât mai des gulerul, cu atât mai bogat proprietarul, dar și mai elaborat procesul de călcare. Practic existau niște tije metalice care se încingeau în foc, după care se introduceau la interiorul unor suporturi cu picior. Pe aceste suporturi se introduceau, rând pe rând, orificiile gulerului. Complicat și de durată, dar cert este că cine avea guler, avea și servitori.
Cât de mic poate fi un fier de călcat? Cu siguranță atât de mic pe cât nu ți l-ai fi imaginat. La muzeu sunt expuse și variante miniaturale de tip bijuterie în formă de fier de călcat, dar te las pe tine să le descoperi.
Muzeul Recordurilor Românești găzduiește cea mai mare colecție de fiare de călcat scoțiene, care sunt deosebite ca și obiecte, dar și foarte rare.
Există și fiare de călcat care par a fi sculpturi, în niciun ca obiecte utilitare. Și totuși, în cazul acestui fier de călcat, puiul de rață nu este doar ornamental, ci o piesă mobilă care face posibilă alimentarea fierului.
Unele modele sunt absolut superbe, dar dificil de manevrat. Exact asta l-a fascinat și pe prorpietarul muzeului, care a adunat obiectele și din perspectiva funcționalității coroborată cu forma (design).
Cea mai mare colecție de tirbușoane și cel mai scump tirbușon din lume sunt expuse la Muzeul Recordurilor Românești. Tirbușoanele nu erau folosite doar pentru vinuri. Multă vreme, ceea ce era îmbuteliat în sticluțe și recipiente din sticlă, de la medicamente, parfum la bere avea ca și dop unul din plută. De aici și varietatea tirbușoanelor.
Zeci de mii de tirbușoane, cu forme, decorațiuni și ornamente absolut spectaculoase.
Formele, materialele și simbolurile de pe mânerele tirbușoanelor expuse te provoacă să-ți imaginezi scenarii de viața celor care le-au folosit.
La muzeu sunt expuse și tirbușoane mai recente, din serii limitate ale unor branduri îndrăgite. Sunt chiar grupate pe culori.
Din trusa de călătorie a unei doamne din secolul XIX nu lipsea tirbușonul pentru sticluța de parfum.
Mânerul tirbușonului pentru sticluța de parfum avea mânerul frumos lucrat pentru că deseori era lăsat direct în dopul de plută, formând astfel capacul sticlei.
În muzeu vezi găsi expuse o mulțime de aparate foto și video de când au fost inventate aceste echipamente. Este o adevărată lecție de vizuală în care poți vedea cum au evoluat ele într-un timp foarte de scurt, raportat la istoria omenirii.
Chiar mă întrebam cum și de ce simțeau oamenii să facă obiectele cu scop utilitar frumoase. Chiar și atunci când era vorba să asculte muzică de pe un disc metalic, cutia, doar cu rol de protecție, devenea un adevărat obiect decorativ.
Când vezi cum au început să comunice oamenii, cu ce tipuri de telefoane, și te uiți în mâna ta să vezi telefonul cu ecran tactil, nu poți să nu te întrebi unde vom ajunge. Muzeul Recordurilor Românești este fascinant, dar musai să ai un ghid pentru că de unul singur nu ai cum să-ți dai seama la ce te uiți. Pur și simplu privirea îți este furată de alte și alte detalii, de nenumărate alte obiecte. Și, pe lângă lucrurile pe care le vei vedea și afla, mi se pare un loc excelent pentru orgoliul oricărui om creativ. Aici îți dai seama că niciodată n-are rost să spui că ești singurul care inventezi sau faci unlcuru anume, dar și că ceea ce faci, creezi merită să fie frumos ca să-ți aduci contribuția la ceea ce făurește lumea. Un muzeu inedit unde am aflat multe, am învățat multe, dar care m-a provocat să fiu și mai atentă cu obiectele de uz curent. Uite aici site-ul muzeului museumofromanianrecords.com, iar pentru programări poți scrie pe adresa de mail office@museumofromanianrecords.com sau poți suna la telefon 0745.586.328. Sper să te inspire și pe tine vizita la muzeu!
9
