Și-au dorit o casă unde să aibă loc pentru cărți, un vis pe care și l-au împlinit

Occidentalii sunt mult mai pragmatici atunci când vine vorba despre amenajarea caselor. Majoritatea dintre ei adoptă o ambientare cât mai neutră cu gândul că le va fi mai ușor să o vândă dacă se vor plictisi de ea ori vor avea nevoie de bani. Da, dar e vorba despre o mentalitate foarte diferită de a noastră pentru că noi, românii, când ne facem o casă nu luăm niciodată în calcul că am putea-o revalorifica, ci ne gândim că le va râmâne copiilor noștri. Americanii, căci proprietarii de față sunt din Seattle, acolo unde se află și casa în stil Tudor cu vedere către Lacul Washington, sunt mult mai pregătiți să migreze, să se mute, iar cuplul care deține acum acest loc nu face excepție. Zece ani de zile proprietarul a tot dat târcoale acestei case pe care o vedea în timpul plimbărilor cu câinele lui și îl încânta lumina naturală care făcea casa și mai în diferite momente ale zilei și ale anului. A intrat și în vorbă cu proprietara casei, s-a împrietenit cu ea, iar după mulți ani aceasta a spus că vrea să vândă casa. A fost momentul când cei doi, părinții a trei copii care deja își luaseră zborul de acasă, s-au decis să-și facă locuința visurilor lor și au cumpărat casa.

Este mare lucru să-ți poți împlini visul, să te detașezi de trecut și la vârsta pensionării să mai ai energia și curajul să începi un proiect nou. Îi admir pe proprietari pentru asta și cu atât mai mult cu cât au depășit mentalitatea unei case neutre și au îndrăznit să facă ceea ce și-au dorit dintotdeauna. Și nu le-a fost teamă să adopte contemporaneitatea în viața lor de dragul colecțiilor de cărți și a obiectelor cu valoare sentimentală pe care le-au adunat de-a lungul timpului. În interviul acordat revistei Luxe, proprietara glumea când spunea că aproape că i-a părut rău de arhitectul John A. DeForest, când i-a spus că nu vrea să renunțe la nicio carte și că va trebui să le conceapă suficient loc pentru toate. Dar uite că arhitecții de la biroul DeForest Architects s-au mulat perfect pe dorințele clienților lor. Au transformat interiorul casei, păstrând șarmul arhitecturii vechi la exterior. Nu doar că au concept spațiul pornind de la cărți, dar au deschis toată casa către lac, oferindu-le proprietarilor panorame superbe care se văd pe ferestre. Mai mult, proprietarii au cerut ca noua locuință să aibă un lift și o baie cu toate dotările și accesoriile necesare vârstei a treia, pregătiți fiind să nu se mai mute niciodată de aici și să poată trăi confortabil până la adânci bătrâneți.

Interiorul a căpătat o imagine simplificată, curată și aeristită nu doar de dragul modernității. Într-un spațiu reamenajat într-o manieră actuală, toate obiectele dragi proprietarilor sunt mult mai evidente, dar totodată reorganizarea casei le permite acces mai facil peste tot, o vizibilitate mai bună și o funcționalitate sporită. Constructorul Jeff Santerre (Prestige Custom Builders) spune că atunci când vrei să montezi o ușă armonică pentru deschiderea casei către terasă toleranța pentru imperfecțiuni la nivelul pardoselii este zero. Bârnele vechi ale casei, care erau prezente la interior au fost înlăturate pentru a permite ridicarea înălțimii plafoanelor și montarea unor ferestre mai mari. Astfel, lumina intră cu generozitate la interior. De asemenea, scara interioară din centrul casei beneficiază de lumină naturală, grație unui luminator, iar toate zonele din casă sunt frumos evidențiate pe timpul serii și de lumina artificală strategic poziționată pentru a reliefa fiecare colț.

Proprietarii spun că nepoților lor le-a părut tare rău că s-au mutat din vechea casă, ce avea ponton la lac, dar că pentru a-i implica și a le fi drag de noua locuință i-au invitat să aleagă citate preferate pentru a le imprima pe tapetul ce îmbracă acum casa scărilor. Șaptesprezece membrii ai familiei au făcut selecția citatelor, care acum sunt la vedere din livingul înțesat de cărți. Și da, bibliotecile sunt fabuloase. Solide, trainice, dar și încăpătoare, adăpostesc puzderia de volume, dar și locuri de lectură aproape de ferestre. I-au spus bine arhitecții acestei case ca fiind una a cărților (The book House), căci de cum o vezi ai tentația să-ți îndrepți mâna către cel mai apropiat raft și să te scufunzi în lectură. Designerii de interior, Nancy Burfiend și My Nguyen (NB Design Group) care s-au ocupat cu alegerea mobilierului și a decorațiunilor spun că au mizat pe simplitate și confort în condițiile în care casa e mereu plină de membrii familiei, mai ales la final de săptâmână. Ca atare, au prevăzut multe locuri de ședere, au ales o paletă cromatică plăcută, caldă, multe țesături naturale și au inserat reușit în noul ambient piese mai vechi care aparțineau proprietarilor.

Nici grădina n-a fost neglijată, iar peisagiștii de la biroul Keith Geller Landscape Design au avut în vedere crearea unor zone pavate pentru a ușura accesul, dar și întreținerea mai facilă a spațiului verde. Au ales dale în nuanțe asortate învelitorii și tâmplăriei de oțel a casei, completând frumos arhitectura veche a casei construită la 1929. În privința vegetație au mizat pe plante autohtone și câteva specii asiatice rezistente la frig pentru a colora grădina în diferite anotimpuri, în special primăvara, atunci când înfloresc arbuștii și copacii, și toamna, când totul devine colorat, grație diferitelor tipuri de specii alese pentru a creiona o cromatică variată și picturală. Dar ansamblurile de vegetație și zonele pavate sunt frumos gândite, inclusiv sub aspectul curățării și îngrijirii lor.

Mi-a plăcut tare mult cum e îmbinat totul aici, de la arhitectura veche la interioarele moderne condimentate cu amintiri, de la căldura finisajelor la linia simplă a mobilierului, de la locurile plăcute, ca de culcușeală cum e colțarul din bucătărie sau din zona de lectură de la fereastra din living, la peisajul care se vede de pe terasă. Dar și mai mult mi-a plăcut atitudinea proprietarilor, care au vândut ceea ce aveau pentru a-și împlini un vis. Casa lor e o adevărată bibliotecă, dar una vie, în care, alături de albumele de artă ce ascund între coperte frumosul și volumele de literatură care încapsulează idei și povești, prorpietarii continuă să scrie rânduri de viață pentru cei apropiați, dar și pentru cei care se află foarte departe, dar le pătrund în casă fără să știe prin intermediul acestor imagini realizate de fotograful Benjamin Benschneider. Mă bucură enorm de fiecare dată când dau peste oameni care-și împlinesc visurile. Ei sunt sunt cei care ne inspiră, chiar și atunci când poate nu ne plac casele lor, dar ceea ce transmit mai departe dovedește că n-au trăit degeaba. O casă a cărților care va ajunge cu siguranță și ea în vreo carte peste care ne vom uita și poate nu vom înțelege totul, dar fără îndoială că spiritul ei va reverba în noi. Sper să te inspire și pe tine!

Foto: Benjamin Benschneider