Am tot primit întrebări despre garduri vii, ce specii pot fi folosite pentru grădini de dimensiuni medii sau mici, cum se plantează, la ce distanță și când. Ei bine, acum toamna, până vine înghețul, poți realiza aceste plantări. Dacă ai de gând să delimitezi în vreun fel spaţiul din curte, gardul viu poate fi o alternativă ieftină, decorativă şi prietenoasă cu mediul înconjurător. Să ştii că realizarea gardului viu nu este o chestiune foarte complicată, ba din contră este uşor de realizat, iar la final vei putea beneficia de intimitatea sau protecţia de care ai nevoie. Nu te descuraja dacă vezi că plantele nu arată foarte abundent și verzi pentru că în această perioadă multe sunt în perioada lor de repaus, dar vor fi pline de frunze proaspete în primăvară.
Primul pas pe care trebuie să-l faci la plantarea unui gard viu este să alegi soiurile potrivite nevoilor tale. Pentru asta trebuie să iei în calcul: condiţiile climatice, spaţiul disponibil, ritmul de creştere, gradul de intimitate pe care vrei să-l ofere, persistenţa frunzelor, înălţimea gardului viu. Nu uita că în grădinile de dimensiuni mai mici poţi opta pentru plante căţărătoare (glicina, clematis, trandafir, viţă canadiana) conduse pe gard sau spalier.
Al doilea pas în procesul de realizare a gardurilor vii ţine de plantarea propriu-zisă. În această etapă trebuie să respecţi întotdeauna distanţele de plantare în funcţie de soiul ales şi înălţimea gardului dorit. Soiurile mai înalte întotdeauna vor fi plantate mai rar. De exemplu, pentru un gard viu format din exemplare de tuia care nu depăşesc 130 cm vei folosi la plantare doar doi arbuşti pe 1 metru liniar. În cazul în care discutăm de înălţimi mai mari, atunci la plantare vei folosi un singur exemplar pe 1 metru liniar. Groapa săpată trebuie să fie dublă faţă de balotul de rădăcini. Iar acest balot ai grijă să-l răsfiri foarte bine înainte de a-l aşeza în groapa de plantare. Imediat după finalizarea operaţiunii te sfătuiesc să tasezi bine solul de jur-împrejurul arbuştilor şi să-i uzi din abundenţă pentru a obţine un contact cât mai intim între rădăcini şi sol.
În primele luni după plantare udă pământul cu cantităţi mari de apă în mod regulat, îndepărtează buruienile şi adugă ceva mulci pentru a ajuta la menţinerea umidităţii. Înainte de primul îngheţ îţi recomand să aplici o udare zdravănă şi apoi să protejezi arbuştii, mai ales pe cei tineri sau mai sensibili, cu un strat gros de mulci şi dacă este posibil cu pereţi de protecţie.
Specii pe care le poţi folosi pentru a obţine garduri vii cu frunze veşnic verzi: Euonymus, chamaecyparis leylandii, thuja, buxus, chamaecyparis, green hedger.
Specii pe care le poţi folosi pentru a obţine garduri vii cu frunze căzătoare: photinia, lemn câinesc, spyrea, dracila, ulm de turkestan, hibiscus syriacus, forsythia.
Aceste tipuri de arbuști le poți achiziționa din sere sau din florării, dar cel mai sigur este să apelezi la firme de peisagistică ce te vor ajuta și cu transportul și cu plantatul lor. Sper să-ți prindă bine informațiile acestea!
Buna ziua,
Cand pot sa scurtez ramuri de Cupressocyparis leylandii, acum la temperaturi intre 2C si 10C ziua iar noaptea chiar -5C este ok?
Mi-e frica sa mai scurtez oricand si oricum, am facut-o anul trecut in toamna pt o parte din arbusti si nu si-au mai revenit din culoarea galbuie pe care au capatat-o.
Multumesc mult pt raspuns.
cupressociparysii [ca si celelalte conifere]trebuie tunse primavara[aprilie] si toamna pana la mijlocul lui octombrie,deoarece noii lastari aparuti in urma taierilor trebuie sa se lemnifice pana la aparitia gerurilor!
Multumesc pt raspuns d-nei Filipovici.
buna ziua,prunus laurocerasus rezista la gerul din romania,vreau pentru gard viu si multi spun ca da,multi nu.Va multumesc !
Bună ziua, mă numesc Irina Gherman și aș dori un sfat. Am plantat vita canadiana pe peretele sudic al casei, într-un ghiveci încăpător. Întrebarea mea este dacă pot planta alături de viță și alte flori cățărătoare anuale și dacă da, ce anume. Mulțumesc .