Toamna, grădina cu flori poate fi la fel de spectaculoasă ca atunci când este inundată de culorile verii. Secretul este să adaugi ici-colo plante ale căror inflorescenţe se păstrează uscate foarte mult timp. De fapt, aceste inflorescenţe sunt modele sculptate de natură prin metodele sale unice de creaţie. Ele vor persista şi în timpul iernii, adăugând structură unor părți din grădină, care altfel ar fi lipsite de formă. Frumuseţea lor fragilă este conturată de detaliile complicate care sunt evidenţiate de brumă, îngheț sau de tonurile camuflate ale unui soare decolorat de toamnă. Şi dacă totul pare de-o frumuseţe tristă îţi garantez că o astfel de grădina va fi plină de viaţă, deoarece va fi invadată de păsările sălbatice care-ţi vor mulţumi printr-un ciripit de bucurie pentru festinul asigurat pe tot parcursul iernii . Dar hai să-ți spun care sut aceste plante pe care merită să le ai în grădina ta.
FENICUL. Prezintă o frumusețe delicată prin tulpinile sale înalte şi adaugă structură în grădina de iarnă. Inflorescenţele sale se formează începând cu luna august, septembrie şi vor dura ceva timp, dacă sunt amplasate într-un loc adăpostit. Păianjeniilor le place să țeasă pânză printre florile înstelate pentru a prinde roua dimineții.
ALLIUM CRISTOPHII. Cele mai multe soiuri de Allium produc inflorescenţe atractive, dar acest soi este de departe cel mai mare și cel mai dramatic. Până la sfârșitul verii, globurile mov de Allium încep să pălească lăsând în urmă o sferă de culoarea paiului. Ele tind să fie mai robuste decât celelalte inflorescenţe de soiuri de Allium și ar trebui să dureze până spre sfârşitul toamnei.
ERYNGIUM. Una dintre cele mai bune plante pentru a da structură unei grădini în această perioadă. Florile sunt produse undeva pe la începutul verii şi sunt de culoare albastru-argintiu, violet sau alb, urmând ca apoi să capete aspect de pergament. Florile uscate sunt suficient de robuste pentru a supraviețui bine şi în timpul iernii.
STIPA GIGANTEA. Inflorescenţele aurii seamănă foarte mult cu cele de ovăz. Tijele florale fiind lungi se arcuiesc frumos în bătaia lină a vântului. Dacă este un pâlc mai mare vei vedea adevărate valuri aurii ce foşnesc a relaxare.
SEDUM. Este una dintre cele mai bune inflorescenţe pentru prinderea îngheţurilor, deoarece formează adevărate opere de artă. Florile sunt iniţial roz urmând ca, spre sfârșitul verii, să se decoloreze treptat până să ajungă la culoarea maro-închis. Acestea pot persista chiar până în primăvară, capturând perfect orice îngheţ care se formează.
CLEMATIS. Odată ce florile s-au dus, încep să apară nişte formaţiuni pufoase extrem de atractive, ce pot rezista pe plantă până toamna târziu. Aceste globuri pufoase devin aurii sub lumina stinsă a apusului de soare.
MACUL. Imediat după ce au trecut florile, în urmă se formează o capsulă ce aminteşte ca formă de balonul cu aer cald, care la început este de culoarea verde-albăstrui, urmând ca în toamnă să devină bej-maroniu. În momentul în care se leagănă sub bătaia vântului, seminţele din interior se mişcă şi se transformă într-un adevărat instrument muzical.
LUNARIA. După perioada de înflorire de la începutul verii, planta dezvoltă fructe plate, pline cu seminţe în interior. Spre sfârşitul verii şi începutul toamnei, păstăile şi tulpinile se vor usca şi vor căpăta culoarea maroniu-auriu extrem de spectaculoase în grădină.
3
Atenție cu macul! Polițiștii „vigilenti” se pot auto sesiza.