Mai mult spațiu de depozitare în 35 mp

Locuințele mici sunt dificile atât din punct de vedere al proiectării, cât și al execuției. Spațiul mic pune probleme, mai ales când el se dorește a avea mai multe funcțiuni. Și ca să înțelegi despre ce este vorba, am ales să-ți prezint azi o locuință de două camere, cu suprafața de 35 metri pătrați, dintr-o clădire veche, construită la 1900 în Nantes Franța, unde proprietara și-a dorit mai multe spații de depozitare, neapărat un loc de birou, mai multă lumină naturală și un ambient general mai optimist. Soluția i-a fost oferită de către designerul Pierre-Edouard Milochau care, după ce a avut o expertiză tehnică, a putut regândi compatimentarea micului apartament. Designerul spune că totul a ieșit frumos și coerent pentru că proprietara a avut maximă încredere în el și nu a intervenit cu nicio schimbare, după ce au stabilit exact care sunt nevoile și preferințele ei. De asemenea, este adevărat că proprietara a alocat pentru această renovare un buget realist pentru ca proiectul să poată fi implementat exact așa cum a fost gândit despre designer. Dar hai să vezi spațiul înainte și după renovare și să afli trucurile aplicate aici de către designer.

Apartamentele situate central sunt căutate, indiferent de oraș și țară, dar majoritatea dintre ele sunt parte din clădiri vechi. Renovarea unei locuințe dintr-o clădire veche presupune costuri mari, poate chiar mai mari decât achiziția unei locuințe nou construite, dar apartamentele noi nu le găsești în locații ultracentrale. Așa că este decizia fiecăruia ce-și dorește în privința propriei case și ce sume este dispus să aloce pentru așa ceva.

De ce costă mult renovarea? Pentru că într-o clădire veche cele mai problematice sunt instalațiile. Chiar dacă schimbi instalația din locuință, cea comună a blocului s-ar putea să fie din materiale care nu se pot suda ori racorda ușor cu ceea ce există acum pe piață. Apoi, pentru că după circa 50 de ani de azile, cimentul din compoziția zidurilor începe să se degradeze, așa că și partea de zidările trebuie schimbată, iar aici chiar trebuie meșteri pricepuți. Un alt cost mare pentru o locuință într-o clădire veche este cel al autorizațiilor, care se fac numai după ce există o expertiză tehnică (care costă, la noi, 1-2 euro pe metru pătrat, dar trebuie realizată pentru toată clădirea) și se dau greu, fiind o cheltuială deloc de neglijat. Apoi, deși pare un detaliu, transportul materialelor la locație, lipsa parcărilor, dar și a unui lift proprice, pot duce la muncă suplimentară, deci și costuri. Sunt unele din acele cheltuieli pe care oamenii nu prea le iau în calcul, de aceea merită menționate.

În cazul locuinței de față, provocarea cea mai mare a fost crearea unor spații generoase de depozitare și obținerea unui ambient cu lumină naturală din plin, care să ofere și o perspectivă asupra centrului orașului. Designerul a observat din prima, faptul că inițial existau foarte multe uși interioare pentru un spațiu atât de mic. Apoi, forma bucătăriei ciudată, cu o cameră în fața ei în care mobilarea era dificilă. Și da, unde să pui dulapuri? Designerul a regândit toată locuința în două mari zone: cea de zi și cea de noapte. Astfel, holul a fost micșorat și din el se intră într-un spațiu în formă de L care cuprinde livingul, locul de birou, loc de masă și bucătărie, apoi sunt separate dormitorul cu o mulțime de dulapuri și baia. Din punct de vedere vizual a rezolvat problema cu dormitorul prin separarea cu tâmplărie, iar din multitudinea de uși, parte a dulapului din dormitor, două sunt de fapt de acces în baie. O camuflare ingenioasă și practică.

Tâmplăria și pardoseala au fost păstrate, dar evident refinisate pentru a nu a altera imaginea arhitecturii interioare. Holul a fost micșorat, dar păstrat pentru că zidul ce-l separă de cameră era unul de rezistență. Pentru a camufla ușa interioară, designerul a prevăzut ca aceasta să aibă nuanța pereților, deci totul finisat în aceeași culoare de gri luminos. Holul are exact ce-i trebuie, un pantofar cu aspect de comodă și o oglindă deasupra.

La intrarea în cameră, imediat pe stânga este locul de birou (masa și scaunul de la LaRedoute), iar după ușă o comodă pentru depozitare. Prin piese mici sunt aduse pete de culoare, dar piesele mari de mobilier sunt fie în nuanța pereților, fie în cea a tâmplăriei care separă dormitorul.

Designerul a luat în calcul reoganizarea apartamentului, astfel ca în el să poată fie acomodată o canapea generoasă de trei locuri, extensibilă, dar care să nu ocupe mult spațiu, respectiv cu lungimea de 2,50 metri. Pardoseala a fost scoasă, apoi remontată și rașchetată pentru a se obține o nuanță mai deschisă, care să amplifice luminozitatea. Canapeaua și fotoliul sunt de la Ikea, dar retapițate cu materiale noi, achiziționate de la Kvadrat, iar brațele fotoliului și picioarele vopsite în altă nuanță. Covorașul este de la Ikea, pernele decorative de la Missoni, iar masa de la Made.com. Lampadarul este o piesă emblematică de design – se numește AJ și este creat de celebrul arhitect și designer Arne Jacobsen (1902-1971), lampadar reeditat de către bradul Louis Poulsen.

Prin organizarea deschisă a locuinței, s-a obținut mult mai multă lumină naturală, dar și loc pentru masă, tratată de tip bistro. Blatul mesei este de mici dimensiuni 60 cm (de la Pedrali) și cu scaune (de la Magis, model Mila, designer Jaime Hayon) care nu au spătar plin, deci nici nu încarcă spațiul, ci lasă lumina naturală să invadeze camera.

Pentru a personaliza interiorul, designerul s-a folosit de peretele ușor curb din zona bucătăriei pentru a-l îmbrăca cu un tapet viu colorat. Astfel, în ansamblul camerei, tapetul devine cea mai importantă suprafață decorativă. Tapet model NLXL by Arte, corp iluminat de la Menu, colecția Tim Rundle.

Bucătăria, realizată pe comandă, are un blat subțire negru care pare să se continue cu stâlpul din capăt. Acest stâlp maschează ghena pentru instalații, care au panoul de vizitare montat în baie, de unde există acces la el. Pentru a comprima funcțiunile, cuptorul ales (de la Ikea) are atât funcție de cuptor standard, cât și de microunde. Frigiderul este unul sub blat, încorporat, așa cum sunt toate electrocasnicele pentru a fi cât mai bine camuflate. În loc de faianță este montată sticlă peste suprafață de perete finisat în aceeași culoare cu cea din dormitor.

Întreaga bucătărie este comprimată într-un spațiu cu lungimea de 2,10 metri, deși un spațiu minim pentru bucătărie este considerat unul cu lungimea de 2,40 metri. Pentru ca mobila să apară cât mai ordonat și mai bine integrată în decor, a fost aleasă albă (între două structuri negre), cu toate corpurile suspendate realizate până în plafon și cu plita și chiuveta negre la fel ca blatul. Practic, bucătăria este gândită ca un volum de lumină și umbră, bine ordonat, ca să nu iasă în evidență.

Dormitorul este separat cu panouri din tâmplărie și sticlă, realizate pe comandă. Tâmplăria este din lemn vopsită în negru și a fost ales acest material pentru că asigură o mai bună izolare fonică. Partea de jos a tâmplăriei este gândită plină pentru a camufla cât mai bine nivelul de jos al patului. În contrast cu tâmplăria, dar și cu griul luminos al camerei, nuanța de roz-somon personalizează spațiul mic, dar și conferă o tușă luminoasă interiorului, exact în colțul cel mai departe față de ferestre.

Între dormitor și holul de la intrare, designerul a închis spațiul și a creat un loc de dulap. Acest dulap este excelent ascuns, grație nuanței negre, doar mânerele trădează funcționalitatea locului.

Deasupra patului a fost prevăzută o poliță, care să înlocuiască noptierele. Pe această poliță sunt sprijinite două cutii, care au fost gândite de către designer cu scop decorativ, dar mai ales de mascare. Cutia plină ascunde de fapt panoul electric al locuinței, panou care nu a putut fi mutat, ca atare a fost tratat decorativ. A doua cutie vine să completeze vizual ansamblul.

Dulapurile realizate pe comandă sunt spațioase, cu uși gândite pe toată înălțimea spațiului. Partea ingenioasă este că două dintre ușile ansamblului de dulapuri sunt de fapt de acces către baie. Din această ipostază se poate întrevedea zona de duș din baie situată pe colț.

Baia a fost regândită în cel mai dificil loc al apartamentului, unde spațiul are o formă atipică. Aici designerul a reușit să integreze toate obiectele sanitare cu distanțe optime între ele, iar culoarea din dormitor a prevăzut-o și pe suprafața mobilierului de sub lavoar. Un concept feminin, actual, dar fără a denatura imaginea arhitecturii interioare inițiale, o locuință care acum are suficiente spații de depozitare, dar și un aer mai luminos, mai actual și evident mult mai multe funcțiuni decât existau inițial. Execuția a durat circa patru luni de zile, după ce toate autorizațiile au fost obținute și după ce proiectul a fost finalizat, iar pentru implementare, de la partea de proiectare, avize și pînâ la finisaje, achizție mobilă, obiecte sanitare, electrocasnice, obiecte decorative etc., lucrarea a costat 45.000 de euro. O parte importantă din acest cost total l-au reprezentat piesele de design, dar mai ales manopera, care s-a ridicat la circa 18.000 de euro. Vorbim despre Franța, dar să nu uităm că materialele și manopera au ajuns să fie foarte asemănătoare ca și costuri peste tot în Europa. Locuința este acum clar mai bine organizată, complet reînnoită și cu o altă atmosferă. Sper să te inspire și pe tine!

Foto: Decodheure/ Caroline Morin